Trei profesori de la Şcoala Gimnazială „Constantin Morariu” Pătrăuţi au participat la acest curs oferit de Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS România. Evenimentul a fost posibil datorită faptului că şcoala noastră este şcoală colaboratoare în cadrul Proiectului CESI – Calitate prin Educaţie Şcolară Incluzivă, promotorul proiectului la nivelul judeţului Suceava fiind CJRAE Suceava, iar manager de proiect, consilier şcolar prof. Adriana Nichitean.
Scopul principal al proiectul este de a contribui la transformarea şcolii în care lucrează participanţii la sesiunea de instruire într-o şcoală incluzivă, care aplică strategii şi instrumente de predare ce promovează un mediu de învăţare incluziv şi democratic în clasă şi la şcoală. Pentru a se ridica la standardele europene în domeniul educaţiei, este foarte important ca un cadru didactic să vină în contact cu sisteme educaţionale din alte ţări, să participe la cursuri de perfecţionare şi inovare în domeniul competenţelor pedagogice sau competenţelor organizatorice.
În perioada 24-27 martie 2022, Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), operator al Programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii romilor” (Dezvoltare locală) finanţat prin Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021 şi implementat în parteneriat cu Asociaţia Norvegiană a Autorităţilor Locale şi Regionale (KS) şi cu Consiliul Europei (CoE), a organizat o sesiune de instruire cu tema „Educaţie incluzivă şi competenţe pentru o cultură democratică”, pentru 24 de cadre didactice din România. Organizatorul sesiunii de instruire „Educaţie incluzivă şi competenţe pentru cultura democratică” a fost Centrul European Wergeland, formatorii Larisa Bronder, Elisabeth Kasa, Valentina Papeikiene şi Ramiya Sakip gândind acest eveniment pentru a crea punţi de legătură profesională pentru profesori, pentru îmbunătăţirea competenţelor acestora de a se implica în activităţi privind diversitatea în clasă şi şcoală, cu un accent deosebit pe incluziunea elevilor de origine romă; au prezentat participanţilor cele mai recente abordări şi metode în educaţia pentru cetăţenie şi drepturile omului şi au sprijinit utilizarea acestora în practica educaţională, inclusiv cadrul de competenţe al Consiliului Europei pentru Cultura Democratică; şi-au propus să crească gradul de conştientizare şi să dezvolte în continuare abilităţi cu privire la modul de a crea spaţii pentru toţi în care este promovat dialogul respectuos, gândirea critică şi respectul pentru diferenţe, dar şi să sprijine participanţii să aplice strategii şi instrumente de predare care promovează un mediu de învăţare incluziv şi democratic în clasă şi la şcoală, bazat pe o abordare a întregii şcoli pentru a consolida încrederea în aplicarea metodelor interactive şi centrate pe cursant, precum şi să prezinte o oportunitate de schimb de bune practici în domeniu între Norvegia şi România.
Participarea la acest seminar a reuşit să mă aducă în contact direct cu profesori din mai multe colţuri ale ţării, cu diversitatea culturală şi lingvistică a formatorilor din Norvegia, Chile, Lituania, Macedonia şi mi-a îmbogăţit cunoştinţele legate de educaţia interculturală şi capacitatea de comunicare şi interrelaţionare cu ceilalţi participanţi, lucru care mă va ajuta în plan personal şi profesional şi în relaţia cu şcoala, colectivul ei, comunitatea locală, în abordarea unor strategii de acceptare a diversităţilor culturale cu scopul de a oferi şanse egale tuturor copiilor. Am dobândit o altă viziune, pentru că promovarea educaţiei europene prin interculturalitate nu trebuie redusă la un act de acceptare, ci trebuie ridicată la un nivel de respectare şi înţelegere, de colaborare şi promovare a valorilor naţionale în context european.
Trebuie însuşită capacitatea de a comunica în mai multe limbi, fapt care duce la o lărgire a orizontului, la înţelegerea superioară a problematicii Europei contemporane şi oferă posibilitatea culegerii de informaţii utile şi aplicabile la nivel profesional şi personal, promovând un mediu de învăţare incluziv şi democratic în grădiniţă şi la şcoală.
Cred că o comunitate şcolară democratică poate oferi un model de cultură democratică. În acest context, elevii din grădiniţa şi şcoala noastră vor avea ocazia să-şi însuşească competenţele culturii democratice prin experienţă şi practică. Ca lideri şi ca profesori putem folosi modele, demonstrându-le elevilor tiparele comportamentale şi competenţele care promovează sau contracarează cultura democratică din şcoală. Prin urmare, este important să reflectăm cu toţii – manageri de şcoli, profesori, elevi, comunitate locală – la mesajele pe care le comunicăm prin comportament. Modelul de competenţe pentru o cultură democratică pe care l-am descoperit în cultura nordică poate servi drept linie directoare, având în vedere următoarele valori şi atitudini: deschidere spre alteritate culturală şi alte credinţe, viziuni asupra lumii şi practici democratice, respect, spirit civic, responsabilitate, autoeficacitate, toleranţă la ambiguitate.
Prof. GRAŢIELA MEŞTERIUC
Comentarii