Lumina făpturii omeneşti la Galeria de Artă Suceava

La amiaza zilei de 16 februarie 2022, graţie ferestrelor încăpătoare, seninul cerului a intensificat lumina Galeriei „Ion Irimescu” Suceava, galeria Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România, şi starea sufletească bună a participanţilor la vernisajul expoziţiei „Humanum lumen”, titlu alcătuit din două cuvinte „puternice”, care i-a plăcut în mod deosebit invitatului de onoare, criticul de artă Iulian Bucur din Bacău. Celelalte patru ediţii dedicate de artiştii profesionişti suceveni făpturii omeneşti, „Humana lux”, surprinzând prin denumire, în opinia sa, mai ales strălucirea, lumina de suprafaţă (am zice şi o anumită graţie, dat fiind genul feminin al titlului latinesc), în vreme ce „lumen” vine încărcat cu toată greutatea sugerată de urmaşul său în limba română, termenul „lume”, îndreptând atenţia asupra luminii interioare, aceea pe care o răsfrânge şi artistul în creaţia sa şi creaţia în privitorul său.

Vernisajul a adunat artişti, prieteni, profesori şi elevi ai lor, pictoriţa Loredana Mihaela Ceica, inspector şcolar, pr. Gabriel Herea, de la Muzeul Naţional al Bucovinei, şi tot de la această instituţie, cu lalele fragede pentru preferatele sale din rândul artiştelor – Irina Ţibucă, Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” Suceava, şi nu în ultimul rând, întotdeauna binevenitul realizator TV iubitor de cultură şi evenimente culturale, Teodor Petru Moldovan, cu soţia, Paula Moldovan. Lume interesată de expoziţie, de reîntâlnirea cu artiştii şi de debutul sucevean al criticului de artă Iulian Bucur, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, căruia i-a făcut o succintă şi cordială prezentare Lucia Puşcaşu: absolvent al secţiei de Istoria şi Teoria Artei la Institutul „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Arte), profesor la Colegiul Naţional de Artă „George Apostu” Bacău, lăsând în locul său, la plecarea la Muzeul de Etnografie al Complexului Muzeal, o fostă elevă, dovadă a talentului şi valorii sale la catedră. „Este un om sincer, dezinvolt, iubeşte creaţiile artistice. Are şi soţia pictoriţă, aşa că ne cunoaşte foarte bine”.

„Ar trebui să stăm altfel, cu faţa spre lucrări”, a spus Iulian Bucur, continuând ideea intrării în ochiul privitorului a luminii interioare răsfrânte de artist în creaţie. O poziţie atrăgătoare, dar imposibilă în spaţiul minuscul al Galeriei, pentru care, natură generoasă, Iulian Bucur, singurul după câte ne amintim dintre oaspeţi şi artişti, a avut un cuvânt bun. Memorabil! Cu lucrările „poate mai aproape decât ar trebui”, galeria te duce cu gândul la frescele exterioare şi interioare ale bisericilor unor celebre mănăstiri, ca Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, în care icoanele intră în rezonanţă una cu cealaltă, fiecare cu întregul.

În continuare, Iulian Bucur a comentat prezenţa artiştilor din expoziţie: Iulian Asimionesei, Sorin Baciu, Ovidiu Buzec, Oana Chilariu Moruz, Ioan Coţofan, Emilian Adrian Gavrilean, Sergiu Grapă, Eugenia Goraş, Oana Ruxandra Hrişcă, Niculai Moroşan, Viorica Ana Moruz, Puşa Pîslaru, Lucia Puşcaşu, Sebastian Raţiu, Camelia Rusu Sadovei şi Constantin Ungureanu Box. Dar n-a făcut-o în ordinea alfabetică a afişului. A văzut în trupul emaciat, jertfă, al lui Constantin Ungureanu-Box „o lucrare frumoasă”, a insistat asupra muzicalităţii lucrării Cameliei Rusu Sadovei, asupra expresivităţii reprezentării întregului prin parte la Sebastian Raţiu, Puşa Pîslaru i-a apărut ca „o poetesă a luminii”, a remarcat elanul „Gândurilor” Luciei Puşcaşu, prin tensiunea derivată din pătratul crescând în cerc, osmoza dintre vegetal şi omenesc la Niculai Moroşan, osmoză caracteristică unei bune părţi a picturii sale, raţiunea „aproape leonardescă a desenului” din lucrarea Oanei Ruxandra Hrişcă – moment în care a vorbit şi de „Omul Vitruvian”, celebrul desen al lui Leonardo da Vinci preferat pentru afişul expoziţiei. Tapiseria Eugeniei Goraş, „Compoziţie”, axată pe sâmburele primordial, i-a determinat lui Iulian Bucur o confesiune, asocierea Sucevei cu arta tapiseriei, povestind visător despre Suceava unei Biserici a Domniţelor, Suceava Doamnelor şi Domniţelor de odinioară pentru care ghergheful şi războiul de ţesut reprezentau obiecte de educaţie, pentru ca în continuare să descopere-redescopere că Sergiu Grapă stăpâneşte desenul „aproape tulburător”, lucrarea lui Emilian Adrian Gavrilean l-a îndemnat să vorbească despre Olanda atelierului individual, dar şi despre nevoia artiştilor de a povesti despre ei înşişi, apropo de chipul pictorului în tablou, s-a recunoscut cucerit de inocenţa, candoarea lui Sofi, din portretul fetiţei expus de Ioan Coţofan, a sesizat desenul mozaicat al Vioricăi Ana Moruz, energia emanată de pictura Oanei Chilariu Moruz, trecerea de la ruga bizantină la modernitate a lui Ovidiu Buzec, voluptatea ca dimensiune a carnalului, a omenescului la Sorin Baciu, acurateţea observaţiei lui Iulian Asimionesei, prietenia omagiată de Vespazian Ionaşcu. În cu totul, expoziţia, cu trimiterile, aluziile şi opţiunile sale fiind şi „o lecţie de istoria artei”. Ne oprim aici, cronica plastică promisă de criticul de artă Iulian Bucur va prezenta în curând un tablou mai exact şi complet al acestor aprecieri surprinse aici în fugă.

 În încheiere, invitatul ne-a reamintit cât de importantă este sărbătoarea vernisajului, a expoziţiei după timpul lung al trudei în singurătatea atelierului pentru artist, cât de plină de lumina interioară este lucrarea artistului – un dar! – şi ne-a îndemnat să o descoperim, să o preţuim! Mulţumirile pe care i le-a adresat Camelia Rusu Sadovei, preşedinta Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, criticului de artă Iulian Bucur, au dat glas gândurilor, sentimentelor tuturor celor care s-au bucurat de lumina amiezii vernisajului şi de „Humanum lumen” 2022.

Aşadar, o expoziţie care ne aşteaptă, o expoziţie purtând marca talentului fiecărui artist expozant şi marca personalităţii coordonatoarei sale – Lucia Puşcaşu, nu doar o prezenţă înzestrată şi culturală şi în tapiserie, şi în pictură, dar şi fără egal în conceperea şi construcţia de evenimente plastice de răsunet, de frumoasă amintire.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI