Agricultura ecologică în zona montană

Atunci când vorbim despre agricultura ecologică în zona montană, avem nevoie de oameni inteligenţi. Dacă Uniunea Europeană, în prezent, are propriile ei valori, avem nevoie şi în ţara noastră de oameni inteligenţi care să pună în permanenţă în practică ideile inovative proprii. Specializarea inteligentă şi inovativă constă în identificarea caracteristicilor unice şi a ideilor proprii din fiecare regiune şi zonă montană a României. Ţara noastră are nevoie de o economie rurală inovativă proprie, care să ajute oamenii şi fermierii din zonele montane. Întreprinderile, instituţiile şi centrele de inovare trebuie să intervină în permanenţă în punctele slabe ale populaţiei care trăieşte în zona montană defavorizată. În zona montană trebuie înfiinţate centre inovative de prelucrare a fructelor, centre care să aibă grijă de fermieri şi să îi ajute să îşi mărească fâneţele, efectivele de animale, să planteze pe pământurile lor pomi fructiferi, flori, plante medicinale şi aromatice, să construiască pensiuni proprii, căci numai aşa aceşti oameni vor putea să ducă o viaţă mai bună şi mai sănătoasă în munţi.

Aceste idei inovative trebuie puse în practică. Toţi experţii şi inginerii din compartimentele de inovare din zona montană a României trebuie să meargă pe teren şi să îi ajute pe fermieri. În domeniul horticulturii, inginerii horticoli pot să îmbunătăţească soiurile de pomi şi de arbuşti fructiferi prin altoire. Prin altoirea pe măr şi păr sălbatic a soiurilor noi, gospodarii şi fermierii din zona montană pot să obţină soiuri mai productive şi mai rezistente la boli şi la dăunători. Experimentele practice ale inginerilor horticoli în zona montană a României au dovedit că portaltoiul de măr şi de păr obţinut din seminţe este mai rezistent la boli şi la dăunători în comparaţie cu portaltoiul obţinut prin butaş şi prin marcotaj. Gospodarii şi fermierii din zona montană pot să îşi amenajeze singuri o pepinieră în jurul gospodăriei, în care să planteze portaltoi de măr şi de păr, iar apoi, când cresc puieţii mari, noi, inginerii, putem să altoim puieţii. Atunci când soiurile de pomi fructiferi ajung la maturitate, putem să îi învăţăm pe fermierii şi gospodarii noştri din zona montană tăierile de rodire şi de fructificare, pentru ca aceştia să poată obţine producţii bune şi de calitate superioară în livezile şi în grădinile lor. Inginerii horticoli pot să-i înveţe pe fermierii din zona montană să construiască solarii proprii, în care să poată cultiva pe durata verii roşii, castraveţi sau vinete. Astfel, gospodarii şi fermierii noştri vor putea să producă legume în propria lor gospodărie. Inginerii agronomi trebuie să meargă şi ei pe teren şi să dea soluţii gospodarilor şi fermierilor din zona montană. Aceştia pot să dea indicaţii cu privire la însămânţarea în fâneţe şi păşuni a unor noi specii de ierburi, care să fie mai productive şi mai hrănitoare pentru animalele din zona montană. Fermierii pot să însămânţeze fâneţele şi păşunile cu diferite specii de ierburi perene, cum ar fi: trifoiul alb, trifoiul roşu, golomăţul, timoftica sau firuţa. Inginerii zootehnişti din zona montană pot să-i sprijine şi ei pe fermieri şi gospodari, ajutându-i să construiască fânare şi grajduri moderne şi mai spaţioase pentru animale. Inginerii şi tehnicienii zootehnişti pot să asigure însămânţarea bovinelor prin montă artificială, obţinându-se astfel rase mai productive pentru lapte, cum ar fi Bălţată românească, Pinzgau sau rasa franceză Montbeliarde. Rasele de bovine pentru carne cele mai răspândite la această oră în zona montană sunt Angus şi Charolais. Prin însămânţare cu ajutorul montei, gospodarii noştri pot obţine şi rase pentru lapte, dar şi pentru carne. Inginerii silvicultori trebuie să lămurească gospodarii şi fermierii din zona montană să planteze varietăţile de brad la ghiveci sau în grădinile proprii, pentru că bradul, în pădurile din zonele montane, este pe cale de dispariţie. În zona montană trebuie să existe centre de prelucrare a fructelor, legumelor, a laptelui, a plantelor medicinale, a lânii, a cărnii (abatoare), centre de altoire a pomilor şi a arbuştilor fructiferi, centre de consultanţă agricolă de cercetare, de obţinere şi de ameliorare genetică a speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi, centre de ameliorare genetică a raselor de animale care se pot adapta la condiţiile climatice şi pedoclimatice din zona de munte centre care să ajute şi să sprijine fermierii din zona montană să valorifice şi să prelucreze mai uşor producţia lor obţinută din ferma proprie. Pe lângă aceste centre de prelucrare, în întreaga zonă montană trebuie amenajate şi centre pentru păstrarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor din zona de munte, cum ar fi cusutul iilor pe pânză, goblene, împletituri, sculpturi în lemn şi în piatră, pielărie şi marochinărie, împletiturile din nuiele etc.

În cadrul acestor centre de cercetare, trebuie să existe o asociaţie de agricultori, oameni de ştiinţă şi ingineri, consilieri şi persoane calificate în diferite domenii de activitate, care să elaboreze şi să stabilească liniile directoare pentru efectuarea culturilor agricole, precum şi să ia decizii privind comercializarea şi prelucrarea produselor. Mai mult, trebuie să se convoace o adunare sau o conferinţă inovativă în zona montană de două ori pe an, la care să participe toţi inginerii, din toate domeniile de activitate, iar fiecare dintre ei să vină cu idei noi privind înfiinţarea centrelor de prelucrare a produselor montane şi despre munte în general, căci numai aşa dezvoltarea montană va progresa. Pentru ca să putem stimula fermierii noştri din zona montană să practice agricultura ecologică, noi trebuie să îi ajutăm să combată bolile şi dăunătorii la plante cu produse ecologice. Pentru bolile plantelor legumicole, pomicole, floricole şi medicinale, putem recomanda fermierilor o serie de produse cum ar fi: alge, propolis, sulful natural, cuprul, silicatul de sodiu, permanganatul de potasiu, făina de cuarţ şi bicarbonatul de sodiu. Pentru combaterea dăunătorilor din grădinile şi livezile din zona de munte putem recomanda fermierilor o serie de produse ecologice cum ar fi extracte din muşeţel, coada şoricelului, urzici, portocale, spirtul denaturat, cenuşa de lemn, cazeina şi frunzele de nuc. Pentru dăunătorii existenţi în sol, putem folosi capacanele feromonale, plase metalice de sârmă, maşini speciale de colectat insecte etc. Pentru ca fertilitatea solului să se păstreze şi să nu afecteze generaţiile montane viitoare, noi trebuie să-i învăţăm pe fermierii din zona de munte să fertilizeze solul din fâneţele, grădinile şi livezile lor cu îngrăşăminte ecologice. Solul în livezile şi în fâneţele montane se poate fertiliza cu gunoi de grajd, îngrăşăminte verzi etc. Pentru ca să putem combate mai uşor buruienile în agricultura ecologică vom aplica mulcirea alcătuită din o serie de resturi vegetale, cum ar fi rumeguş, scoarţă de conifere, cetină de molid sau de brad, frunze şi folia de polietilenă. Pentru asigurarea fosforului în sol, noi recomandăm o serie de produse ecologice precum făina de oase şi săpunurile de fosfat. Mai mult, pentru asigurarea calciului în sol, putem recomanda fermierilor din zona montană o serie de produse cum ar fi: piatra de var, ipsosul, carbonatul de calciu sau clorura de calciu. Pentru păstrarea conţinutului de magneziu în sol, putem folosi o serie de produse specifice cum ar fi dolomita, magnetita, alginina şi sulfatul de magneziu. Pentru asigurarea microelementelor în sol, putem folosi în cadrul agriculturii ecologice o serie de produse ecologice specifice: făina de alge, minerale, bazalt, zeolit, granit, praful de rocă vulcanică sau praful de calcar, composturile şi diverse îngrăşăminte din plante. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale poate să stimuleze fermierii din zona de munte prin acordarea de subvenţii sau prin acordarea de lemn pentru foc gratuit, lemn care să ajute pe fermieri să îşi repare gardurile şi să construiască grajduri sau fânare în fermele lor, deoarece de multe ori silvicultorii nu vor să marcheze arborii din proprietatea particulară a fermierilor pentru construcţie, garduri şi nici pentru foc. Autorităţile naţionale şi regionale va trebui în permanenţă să informeze Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale despre necazurile şi situaţia oamenilor care trăiesc în zonele montane ale României. Populaţiile de munte, întreprinderile şi instituţiile trebuie să găsească în permanenţă idei şi soluţii inovative ca să se dezvolte zona montană a României. (Ing. horticol diplomat LAURIAN UNGURIAN, Agenţia Naţională a Zonei Montane Vatra Dornei)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: