Pe cuvânt

Nu prea ştiu alţii cum sunt, însă mie chiar mi-ar plăcea să-i cred, să-l cred pe cuvânt. Bunăoară – tocmai în ziua în care a fost dat în vileag că în urmă cu două decenii, în SUA, a făcut şi el două zile de arest pentru conducere cu turba-n cap (cică subiect de campanie electorală în stil american, deşi e dâmboviţean cel puţin de la Caţavencu şi Dandanache încoace) –, la finele şedinţei de guvern, premierul ne-a dat asigurări că preţurile au luat avânt doar temporar, iar pe urmă… Bine, îl înţeleg şi pe dumnealui că, la rându-i, îl crede pe cuvânt pe şeful BNR, care, la experienţa şi longevitatea sa în meserie şi funcţie… Cel puţin – pe vorba lor – ar trebui să ne liniştească faptul că actualele majorări de preţuri (din ţiţei, din energie etc.), inflaţia reprezintă un fenomen global, aşadar nu suntem singurii „temporar” arşi la buzunare. Adevăr la care trebuie adăugat că 1% dintre angajaţii României au lefuri nete de peste 3.000 euro, aşa că cel puţin lor nu le va fi prea dificil să treacă prin această perioadă. Cert este – dincolo de orice predicţie guvernamentală şi orice similară situaţie internaţională – că vara-i pe sfârşite în emisfera nordică, urmând toamna pentru care încă de la început de an destui (bunăoară evaluatorii recoltelor şi desfacerii acestora) au ameninţat cu (alte) majorări de preţuri. Să trăim (cu calm şi cumpătare) spre a vedea ce ni se va spune atunci.