Buchiseli. Un caz

Dativul este un caz. Adevărul exprimat de o asemenea propoziţie poate fi scos din zona banalităţii şi a truismelor, dacă, pe lângă intenţia de a declara astfel dativul un caz al declinării, îi recunoaştem acestuia şi „disponibilitatea” de a crea complicaţii gramaticale soldate cu abateri de la normele limbii standard.

O astfel de ipostază generatoare de „accidente” ale exprimării – nu foarte grave, dar de nedorit – este specifică aşa-numitului dativ popular, pe care specialiştii îl identifică şi sub formularea care surprinde realizarea sa analitică (cu ajutorul prepoziţiei la). Şi, pentru că nu ne propunem să „anatemizăm” fără rost prezenţa în vorbire a dativului analitic, apreciat unanim ca fenomen regional / popular / dialectal, e … cazul să-i menţionăm câteva circumstanţe atenuante. Fireşte, în acest sens, ne îngăduim să apelăm la opinii lingvistice autorizate.

Astfel, după cum preciza, într-un studiu sistematic, Ana Iorga (cercetător lingvist şi jurnalistă), referindu-se la folosirea grupului prepoziţional, Iorgu Iordan îi recunoştea acestei variante de dativ un grad mai înalt de concreteţe, spre deosebire de dativul flexionar, care ar abstractiza raportul dintre verb şi obiect. Iar Eugen Coşeriu, conform aceleiaşi surse, nota cândva „în trecere”, câteva construcţii în care numai la este posibil; printre acestea, a da la săraci sau aruncă-mă la câini (privilegiate de lingvist faţă de a da săracilor şi aruncă-mă câinilor).

Gramaticile atribuie legitimitate deplină construcţiilor exprimând relaţia de dativ în care lui la îi succedă un numeral (a dat la doi copii) sau cuvinte total sau parţial invariabile precum tot, ceea ce, anumiţi, numeroşi…Ultima ediţie a gramaticii academice precizează (atunci când tratează construcţii echivalente cu dativul ca forme de realizare a complementului indirect) că tiparul sintactic cu prepoziţia la îl dublează în limba vorbită pe cel flexionar sintetic în cazurile multora / la mulţi, tuturora / la toţi, câtorva / la câţiva, unor numeroşi / numeroşilor, la numeroşi, dar numai „le-a plăcut la o mulţime de telespectatori” este varianta corectă, întrucât „o mulţime de se comportă ca un cantitativ invariabil” (ediţia 2005, vol.II, p. 407).

Consacrarea prin paremiologie a unor formulări în care dativul analitic este preferat poate fi un alt argument de natură să inspire înţelegere faţă de acesta: „Corb la corb nu scoate ochii.”; „La calul nărăvit pinten ascuţit trebuie.”; „La omul sărac nici boii nu-i trag.”.

În sfârşit, din aceeaşi serie a motivelor care ar „cauţiona” dativul prin grup prepoziţional cu la, nu trebuie ignorat nici faptul că acesta este atestat în limba veche de prin secolul al XVI-lea.

Lucrările normative actuale impun însă reguli noi, care se cer respectate, dacă vrem ca textele elaborate să corespundă standardelor limbii literare. Excepţiile au fost anterior pomenite… Restricţiilor ar trebui să li se supună, de asemenea, toţi şi amândoi: chiar dacă vedem / auzim frecvent la toţi şi la amândoi, dat fiind că respectivele cuvinte au forme flexionare de dativ – tuturor/a, amânduror/a – , recomandabilă este utilizarea acestora din urmă, deşi „sunt mai lungi şi mai complexe”. De altfel, Al. Graur, prin 1968, observa şi aprecia că, în timp ce în limbajul familiar şi graiurile populare este firesc să fie favorizat dativul analitic, în presă şi în stilul administrativ este bine să i se acorde prioritate celui sintetic.

Părăsind zona aspectelor teoretice ale „cazului” – nu înainte de a sugera că încălcările „legislaţiei” gramaticale pe care le presupune sunt mai degrabă de gravitatea „contravenţiilor” decât a „infracţiunilor” lingvistice – , intrăm, în final, în realitatea scrierii şi vorbirii care le reflectă, prin câteva menţiuni prilejuite mai ales de surse electronice. Astfel, site-urile cu profil divers, care nu-şi impun exigenţe ale corectitudinii formale a textelor, prezintă destul de multe ocurenţe de genul la cei (în loc de celor), la ceilalţi li… (în loc de celorlalţi li…) sau datorită la (în loc de datorită + nume în dativ flexionar: „datorită la schimbările climatice / calitatea sunetului / varietatea materialelor, căptuşeală” etc.). Asemenea abateri nu lipsesc însă nici de pe site-uri cu pretenţii: „nu dădea voie la lovitura de stat să se desfăşoare” (evz.ro, 9 ianuarie 2021; e drept în context ironic); „La toţi li se pare că fără ei universul nu mai funcţionează” (evz.ro, 17 ianuarie 2021; citat un politician, fost realizator TV); „s-a opus vehement la relaxarea măsurilor” (evz.ro, 22 ianuarie 2021); „Am făcut nişte teste la cei care s-au vaccinat în prima tură” (doctorulzilei.ro, 18 ianuarie 2021). Exemplele ar putea continua…

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: