Mănăstirea Pătrăuţi, reînfiinţată după mai bine de 200 de ani

În Duminica a III-a din Post (a Sfintei Cruci), 4 aprilie a.c., Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a fost prezent în mijlocul credincioşilor din Parohia „Înălţarea Sfintei Cruci” din satul Pătrăuţi, Protopopiatul Suceava 1, judeţul Suceava.

La prima oră a dimineţii, ierarhul a fost întâmpinat de soborul slujitor împreună cu maicile stareţe prezente şi de Adrian Isepciuc, primarul comunei Pătrăuţi.

Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită pe o scenă special amenajată în curtea lăcaşului de cult de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul – Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor împreună cu Părintele Ionel Doru Budeanu – Protopop al Protoieriei Suceava 1, Părintele arhimandrit Nectarie Clinci – Stareţ al Mănăstirii Sihăstria Putnei şi Exarh onorific pentru zona protopopiatelor Suceava I, Suceava II şi Rădăuţi. Au participat la Sfânta Liturghie şi Stavrofora Mihaela Cozmei – Stareţa Mănăstirii Suceviţa, Stavrofora Gabriela Platon – Stareţa Mănăstirii Voroneţ, Stavrofora Gabriela Ilioi – Stareţa Mănăstirii Marginea şi Stavrofora Marina Andreică – Stareţa Mănăstirii Teodoreni – Suceava, iar răspunsurile liturgice au fost date de corul de maici al Mănăstirii Suceviţa.

Părintele arhimandrit Nectarie Clinci a dat citire actului prin care Alexandra Bădrăgan este numită   Stareţă a Mănăstirii Pătrăuţi, iar PS Damaschin a săvârşit hirotesirea monahiei Alexandra Bădrăgan în rangul de Stavroforă.

Sute de oameni s-au adunat în curtea ctitoriei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (aflată acum în restaurare) pentru a o întâmpina pe noua stareţă a mănăstirii. Noua obşte este formată la început din 3 călugăriţe venite de Mănăstirea Suceviţa, care vor fi conduse de stareţa Maica Alexandra Bădrăgan. Credincioşii îşi pun speranţe în revenirea locaşului la strălucirea de altă dată şi îşi doresc ca Pătrăuţii să renască pe harta turistică a mănăstirilor din Bucovina.

Maica stareţă Alexandra Bădrăgan, care a slujit 22 de ani la Mănăstirea Suceviţa, ne-a declarat: „Pornesc la drum cu multă responsabilitate, este ceva neaşteptat pentru mine, nu pot decât să mă rog la Dumnezeu să mă întărească, să mă lumineze, să pot înţelege eu taina acestei ascultări care mi s-a încredinţat, dar pentru biserică, pentru această mănăstire, pentru ctitoria pe care Ştefan cel Mare a lăsat-o urmaşilor este o mare bucurie ca după mai bine de 200 de ani să poată fi redeschisă ca mănăstire de maici. Sunt foarte multe de făcut, e un început. Să sperăm că terminăm lucrările care au fost începute de părintele Gabriel (Herea – n.n.) la monument, mă gândesc la acoperiş, apoi pardoseala pe interiorul bisericii care este decopertată şi, sigur, sunt foarte multe de făcut pentru maici… pentru că ea a fost biserică de mir. Mă gândesc la anexe, la tot ce ţine de viaţa de mănăstire. Să fie spre slava lui Dumnezeu şi bucuria tuturor celor care vor veni aici”.

Cu cât se reînfiinţează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multă rugăciune lui Dumnezeu

Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, a declarat: „Eu pot să vă spun foarte bine ce înseamnă redeschiderea acestei mănăstiri, pentru că şi noi am redeschis Mănăstirea Voroneţ după 206 ani. Este o emoţie aparte, un moment istoric, în primul rând. În toate scrierile de specialitate este menţionat că Pătrăuţiul a fost mănăstire de călugăriţe. Cu cât se reînfiinţează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multe rugăciune zilnică înaintea lui Dumnezeu. Începuturile sunt grele, dar Dumnezeu rânduieşte să vină şi oameni care să se alăture obştii-nucleu de la început, şi cu siguranţă o să fie numai de bine tot ce se va petrece aici”.

Atmosfera a fost una de evlavie şi linişte sufletească. De speranţă. Speranţa clericilor şi a credincioşilor ca restaurarea să se termine cât mai curând, pentru a putea fi deschisă şi biserica.

În şedinţa Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor de miercuri, 31 martie a.c., a fost aprobată reînceperea vieţii monahale la Mănăstirea Pătrăuţi, mănăstire ctitorită de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare în 1487 şi desfiinţată de Imperiul Austriac la începutul secolului al XIX-lea. Propunerea va fi înaintată către Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Reînfiinţarea mănăstirii va aduce, pe lângă argumentele de ordin religios, şi un plus important în ceea ce priveşte exploatarea turistică a bisericii monument UNESCO.

Locaşul de cult, cu o valoare arhitecturală şi iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în mare parte datorită preotului Gabriel Herea, care a slujit la Pătrăuţi din toamna anului 2003 şi datorită căruia s-au demarat ample lucrări de restaurare a picturii, ce au readus obiectivul, cel mai vechi locaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare, la valoarea sa adevărată. Pictura interioară este în mare parte păstrată şi sunt fragmente păstrate şi din pictura exterioară.

CONSTANTIN AGAFIŢEI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: