Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în ziua de 1 aprilie 2021, la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, a avut loc o manifestare comemorativă cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la masacrul săvârşit la Fântâna Albă.
Activitatea reprezintă un omagiu adus românilor care au fost ucişi pe 1 aprilie 1941 în timp ce încercau să treacă din partea de nord a Bucovinei, ocupată de Uniunea Sovietică, în patria mamă.
Evenimentul a debutat la ora 16 cu slujba Parastasului pentru sufletele românilor căzuţi la Fântâna Albă, oficiată de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
În cadrul manifestării comemorative au ţinut prelegeri părintele arhid. prof. univ. dr. Vasile Demciuc; doamna academician Alexandrina Cernov, din Cernăuţi, membru corespondent al Academiei Române; senatorul Viorel Badea, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Mass-Media din Senatul României; Dorin Popescu, fost viceconsul al României la Cernăuţi, şi Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna.
Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt prin care le-a amintit celor prezenţi sacrificiul pe care l-au făcut românii din nordul Bucovinei în ziua de 1 aprilie 1941. „Oamenii locului, urmaşii victimelor sau supravieţuitorii, cei puţini dintre cele peste 3000 de persoane angajate în drumul spre România nu au uitat. Preoţii au purtat în rugăciunile lor nume şi nume ale celor ce au fost seceraţi de glonţ, sau de foamete, sau de frig în deportările ce au urmat. E drept, mulţi oameni au purtat frica în sân şi taina era mai mult şoptită, când urechea atentă a securităţii sovietice spiona localităţile din Bucovina de Nord. Pe alţii, groaza acelei nopţi când, răniţi, au fost vânaţi prin păduri, scăpând totuşi cu greu, i-a făcut să nu se mai poată întâlni cu locul acela, nici măcar acum, în vreme de pace. Cu toate acestea, puţinele semne de viaţă din partea memoriei au aşteptat, răbdătoare, până când tăcerea s-a transformat în toacă şi clopot.”
Preasfinţia Sa a făcut un îndemn la neuitare, la recunoştinţă şi la pomenire în veşnicie.
„Azi nu putem fi acolo, pe locul unde a curs atâta sânge. Dar de aici, de la Putna, aprindem lumânare de recunoştinţă şi lumină de aducere aminte, încă o dată şi încă o dată. Şi vom trage îndată toate clopotele de la toate bisericile Bucovinei, ca sunetul lor să fie auzit nu doar de fraţii de dincolo, ci şi de cei care ar mai cuteza să fie urmaşi ai celor ce acum opt decenii stăpâneau prin opresiune, prin frică, prin neomenie. Facem acestea toate ca nu cumva, din neatenţia şi neglijenţa noastră, să se aştearnă din nou tăcerea. Şi jertfa lor, a fraţilor români din nordul Bucovinei, să fie uitată, să fie condamnată la uitare pentru alţi 50 de ani. Căci este nedrept şi este nedemn nu doar înaintea oamenilor, ci, mai cu seamă, înaintea conştiinţei şi înaintea lui Dumnezeu.”
În cuvântul său, părintele arhidiacon Vasile Demciuc a subliniat importanţa faptului că „istoria este prezentul oamenilor care au trăit în trecut” şi a prezentat motivele pentru care este esenţială pomenirea celor care s-au jertfit pe 1 aprilie 1941.
„Comemorarea celor morţi acum optzeci de ani la Fântâna Albă este o manifestare cultică; cultul eroilor susţine cultura recunoştinţei şi a comuniunii între generaţii. Comemorarea celor decedaţi şi cultul eroilor contribuie la dezvoltarea culturii recunoştinţei şi a comuniunii între generaţii. Veşnica lor pomenire din neam în neam înseamnă eterna lor comemorare din generaţie în generaţie. Cultul morţilor exprimat prin pomelnice, monumente funerare şi cimitire constituie expresii de necontestat ale continuităţii ca neam sau popor, mărturii ale istoriei permanenţei româneşti şi ale spiritualităţii naţionale. Numai un popor statornic, un popor care iubeşte pământul său, ţara sa, a putut transmite din generaţie în generaţie limba şi obiceiurile sale.”
Doamna academician Alexandrina Cernov a vorbit despre primul moment de comemorare, petrecut în anul 1991, a prezentat momentele care au precedat cumplitul masacru şi a subliniat faptul că în cărţile de istorie acest eveniment nu este menţionat.
„Astăzi este o lecţie de istorie mai ales pentru tinerii care poate au aflat pentru prima dată ce s-a întâmplat. Pentru că aceasta este deja o istorie tragică. O istorie care continuă astăzi. (…) Dezinformările continuă şi lupta noastră continuă. Cum continuă la noi, în nordul Bucovinei, lupta pentru români, pentru limba română pe care ne-o fură din şcolile care treptat se închid.”
Domnul Dorin Popescu, fost viceconsul al României la Cernăuţi, a ţinut un cuvânt despre „cea mai frumoasă dintre Româniile” posibile şi despre românii din Valea Siretului care au fost asasinaţi.
„Nu există poveste de iubire şi de credinţă mai frumoasă decât România în toată istoria noastră. Dacă vrem, deci, să ştim care este cea mai frumoasă dintre Româniile posibile, o găsim în privirile din urmă ale celor care se hotărăsc să moară pentru ea.”
Senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Mass-Media din Senatul României, a vorbit despre darul de a fi român şi despre cinstirea celor şi-au dat viaţa la Fântâna Albă.
„Trebuie să mărturisim această istorie însângerată. Să mărturisim jertfa acestor oameni pentru că pe această jertfă trăim noi astăzi. (…) Datoria noastră este să îi ţinem vii în sufletele noastre şi să le mărturisim celor care vin după noi această viaţă a lor.” Domnul senator a menţionat faptul că în acest an evenimentul de tristă amintire va fi introdus în cărţile de istorie.
Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna, a vorbit despre eroii executaţi în urmă cu optzeci de ani şi a subliniat importanţa momentelor de comemorare în cinstea lor. „Avem nevoie ca asemenea evenimente emoţionante, cum este cel de astăzi, să se petreacă pentru că atât mai putem face pentru marii noştri înaintaşi. (…) Faptele şi sacrificiul lor să fie pentru noi exemplu de patriotism şi dragoste de ţară.”
Un moment deosebit a fost recitalul susţinut de reprezentanţii ansamblului vocal-folcloric „Perla” al Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi, condus de domnul Iurie Levcic.
Şi grupul bărbătesc „Răzeşii Bucovinei” din Horodnic de Jos a prezentat un moment artistic. „Să nu ne uitaţi” s-a intitulat recitalul de muzică, poezie şi fragmente biografice susţinut de Grupul vocal-instrumental „Ai lui Ştefan noi oşteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus.
Cuvântul de încheiere a fost rostit de părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi stareţul Mănăstirii Putna. Preacuvioşia sa le-a mulţumit celor prezenţi, a subliniat importanţa mărturiilor celor care au trăit cumplitele momente din anul 1941 şi a amintit câteva dintre problemele cu care se confruntă cei de dincolo de graniţă. Părintele stareţ a anunţat că în vara acestui an, la împlinirea a 150 de ani de la Marea Serbare a lui Mihai Eminescu de la Putna, va fi refăcut traseul marelui poet şi a subliniat importanţa acestui eveniment. „Suntem datori să ne cunoaştem locurile de memorie, să ne aducem aminte de aceşti sfinţi strămoşi ai noştri şi dacă pământul, acum 80 de ani, se mişca la Varniţa deasupra trupurilor îngropate de vii, am nădejde că românii se vor aduna nu 3000, ci poate mai multe mii, şi vor aprinde o lumânare, o candelă în casă, aducându-şi aminte de cei care au vrut să fie liberi şi nu au reuşit să treacă în patria-mamă.”
De la ora 18, în sunetul clopotelor Bucovinei a fost ţinut un moment de reculegere în memoria celor care s-au jertit la Fântâna Albă; invitaţi, tineri interpreţi şi reprezentanţi ai autorităţilor au depus flori şi coroane în cinstea victimelor.
În acelaşi timp, în mănăstirile şi bisericile din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor au fost trase clopotele pentru pomenirea românilor morţi la Fântâna Albă şi în alte zone în urma ocupaţiei sovietice.
Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi din alte zone
La data de 1 aprilie este comemorată Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi din alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011.
La 2 iulie 2018, la Mănăstirea Putna a fost sfinţit Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”. Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiţă de piatră, spaţii pentru depunerea de flori şi aprinderea de lumânări, inscripţii cu numele satelor de unde au pornit spre România cei ucişi în masacrul din 1941 şi o fântână. Portalul a fost realizat de către mănăstire pe locul unei troiţe ridicate la 1 aprilie 2011 în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă, la iniţiativa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. (Mănăstirea Putna)
Comentarii