Proiect educaţional transfrontalier

„Tradiţii de primăvară nemuritoare”

În perioada 1 februarie – 31 mai a.c., elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” şi Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni, împreună cu elevi şi profesori de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Elena Alistar” din Chişinău, Republica Moldova, participă la proiectul educaţional transfrontalier „Tradiţii de primăvară nemuritoare”.

Obiceiurile şi tradiţiile străvechi exprimă pentru fiecare perioadă parcursă tabloul de ansamblu al poziţiei sociale şi al gradului de dependenţă de orice natură, trecutul istoric, nivelul de trai şi de credinţă. Cunoaşterea obiceiurilor şi a tradiţiilor populare are o importanţă deosebită, datorită conţinutului de idei şi de sentimente, a faptelor care oglindesc trecutul bogat şi valorile poporului nostru.

Unul dintre coordonatorii activităţilor, prof. Elena Paşcovici, ne-a informat că proiectul îşi propune să-i conecteze pe tineri prin redescoperirea tradiţiilor comune românilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin cunoaşterea, respectarea şi transmiterea obiceiurilor populare la generaţiile tinere. La proiect participă, pe lângă elevi şi cadre didactice, părinţi ai elevilor, reprezentanţi ai ISJ Suceava şi ai autorităţilor locale. Coordonatorii proiectului, prof. Carmen-Elena Benke, prof. Nina Sîrbu, prof. Elena Paşcovici, asigură monitorizarea activităţilor, rezultatele urmând a fi diseminate online.

„Prima ediţie a proiectului se desfăşoară în perioada 1 februarie – 31 mai 2021, iar activităţile au în vedere sărbătorile de Dragobete, 1 Martie, 8 Martie şi sărbătorile pascale.

În ziua de 24 februarie ne-am bucurat alături de Dragobete, poştaşul dragostei. Copiii, îmbrăcaţi în straie populare, au aflat originea acestei sărbători, tradiţii specifice, au confecţionat inimioare, au scris mesaje pentru cei dragi din familie, au gătit prăjituri asortate cu iubirea. Concluzia zilei? Nimeni şi nimic nu ne poate îndepărta de cei pe care îi iubim şi îi respectăm. Speranţa în mai bine este ca o făclie pe care o transmitem generaţiilor tinere” ne-a spus prof. Elena Paşcovici.

Primăvara, anotimpul renaşterii, este bogat în obiceiuri populare străvechi

Zi aşteptată cu nerăbdare de tineri, Dragobetele este patronul dragostei, pe 1 Martie românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, aceasta este ziua în care se oferă doamnelor şi domnişoarelor mărţişoare, simbol al binelui şi bunăstării, istoria mărţişorului datând încă de pe vremea geţilor. Între 1 şi 9 martie sunt „Zilele babelor”, zile în care Baba Dochia, cea care a tors toată iarna lângă oi, îmbrăcată în nouă cojoace, le scutură unul câte unul în fiecare zi. Mitologia autohtonă ne spune că în funcţie de vremea din primele trei zile ale lunii martie putem şti „cu certitudine” cum va fi timpul în cele trei anotimpuri, primăvară, vară şi toamnă: 1 martie este timpul dedicat însămânţării de primăvară, 2 martie este ziua muncii de vară, iar 3 martie reprezintă secerişul de toamnă. Urmează 8 Martie, zi dedicată mamelor din lumea întreagă, ziua de 9 martie este cunoscută popular ca sărbătoarea Mucenicilor, a cărei însemnătate derivă din sacrificiul celor 40 de martiri, de pe vremea Imperiului Roman. Printre obiceiurile şi tradiţiile care au ajuns până la noi se numără prepararea „sfinţişorilor” şi consumarea a 40 de pahare de vin.

O altă sărbătoare a primăverii este BunaVestire (25 martie) sau „Ziua cucului”. În calendarul popular sărbătoarea aceasta numindu-se şi Blagoviştenie sau „Ziua cucului”, pasăre care anunţă sosirea efectivă a primăverii.

În fiecare an, la 23 aprilie îl prăznuim pe Sf. M. Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă, în credinţa populară acest sfânt fiind asociat adesea cu omorârea balaurului.

În fiecare an, cu o săptămână înainte de ziua Paştelui, se serbează Floriile, sărbătoare care simbolizează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos, unde oamenii l-au întâmpinat cu flori şi ramuri înverzite, întinzând în calea Lui chiar şi hainele lor. În această zi, denumită şi Duminica Stâlpărilor, se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie, care se împart creştinilor, iar slujitorii Bisericii le ţin în mâini, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii.

Ultima săptămână a postului care precede sărbătoarea Paştelui este Săptămâna Mare, care începe cu duminica Floriilor şi se termină cu duminica pascală.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: