DGASPC Suceava:

Casa de copii” din Gura Humorului, la 75 de ani de la înfiinţare

 75 de ani, 75 de temelii la rădăcina a ceea ce înseamnă „ACASĂ”, istorii, respiraţii, vieţi, bucurii şi necazuri, speranţe şi deziluzii, încercări şi abandonuri, plus şi minus, traseu bătătorit de nenumăraţi paşi.

Urme adânc întipărite în ţărână, Aripi, Căutări, zbor, Povestea continuă…

Cele dintâi forme oficiale, consemnate şi organizate, de asistenţă socială la nivelul oraşului Gura Humorului s-au conturat din nevoia de a acoperi pierderile materiale, financiare şi mai ales, umane, cauzate de cel de al Doilea Război Mondial.

1945, primul orfelinat

Pierderea părinţilor, a rudelor care aveau în îngrijire copiii acelor vremuri a determinat comunitatea locală ca, în jurul anului 1945, să înfiinţeze primul orfelinat care avea să ocrotească şi să aducă alinare micuţilor rămaşi fără sprijin moral, precum şi fără siguranţa zilei de mâine.

Astfel, în luna noiembrie a anului 1945, prin grija Organizaţiei de masă “Apărarea patriotică” şi a Comitetului orăşenesc în frunte cu primarul oraşului, gospodarul Silvestru Gavrilean, s-a hotărât crearea condiţiilor necesare înfiinţării unui orfelinat. S-au pus la dispoziţie două clădiri din str. Parcului nr. 3 şi în 16 februarie 1946 s-au adus primii 50 de copii. Noua instituţie îl avea în frunte pe Aurel Turtureanu, preot la o parohie din oraş. Orfelinatul nu dispunea de mijloace băneşti din bugetul statului, fiind subvenţionat, la început sub patronajul Mitropoliei Moldovei, de către diverse instituţii şi întreprinderi şi, mai ales, prin Crucea Roşie.

Având în vedere faptul că personalul angajat a pus mult suflet în ceea ce făcea, s-a hotărât de către autorităţile locale să fie desfiinţate orfelinatele din oraşele Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, copiii fiind mutaţi la Gura Humorului, ajungându-se la un număr de 180 copii. Prin munca voluntară a croitorilor din Gura Humorului s-au confecţionat haine de iarnă pentru beneficiarii orfelinatului.

De la 1 noiembrie 1948 orfelinatul a trecut direct sub conducerea şi îndrumarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (Direcţia Aşezămintelor Sociale), având un buget propriu şi fiind asigurată şi plata personalului. Acum se schimbă denumirea instituţiei în “Căminul de copii orfani” şi mai târziu, în “Casă de copii şcolari”.

Începând cu 1 septembrie 1952 trece sub conducerea şi îndrumarea directă a Ministerului Învăţământului. În 1950 s-a făcut o demixtare, fetele rămânând pe locul vechi, iar băieţii au fost mutaţi în patru case particulare de pe str. Lt. Viorel Marceanu (azi).

În anul 1954, Casa de copii (băieţi) a fost desfiinţată şi s-a efectuat un schimb cu Casa de copii din Dorohoi: au plecat băieţii din Gura Humorului şi au venit fete din Dorohoi. Condiţiile de igienă erau precare, dormitoarele mici şi puţine, fetele dormeau câte două într-un pat. Fetele frecventau cursurile şcolilor 1 şi 2 şi nu aveau o îndrumare calificată după terminarea orelor de curs. Nu exista programă pentru activitatea educativă. Abia din 1964 au început să fie încadrate cadre didactice calificate în cadrul orfelinatului.

Au început primele preocupări pentru perfecţionarea stilurilor şi metodelor de muncă prin diverse cursuri ori schimburi de colective din casele de copii. Odată cu trecerea anilor, cerinţele şcolilor au crescut, s-a mărit şi bugetul alocat pe copil, dar s-a simţit nevoia unui nou local. Acesta a fost dat în folosinţă în ianuarie 1975, împreună cu clădirile din jurul noului local. La aceea dată erau 425 de eleve şi 42 de asistate. În anul şcolar 1977-1978, Casa de copii primeşte clădirile Sidorovici şi casa Hara.

Scriitorul George Sidorovici a dorit ca imobilul în care a locuit să fie dăruit Casei de copii

Trebuie să menţionăm că localul Casei Sidorovici a aparţinut scriitorului bucovinean George Sidorovici. Casa a fost naţionalizată, iar scriitorul a dorit ca această clădire să fie dăruită Casei de copii. George Sidorovici, învăţător, bibliotecar si redactor al unui cotidian sucevean de succes („Zori noi” – n.red.), autor a peste 10 volume de proză, a rămas în memoria oraşului său natal nu atât prin creaţia artistică, ci mai ales în memoria afectivă a câtorva sute de copii care au simţit că „acasă” poartă numele scriitorului. În semn de recunoştinţă, ne dorim să instalăm o placă comemorativă pe casa îndrăgitului scriitor bucovinean George Sidorovici.

Tot în 1975 s-a dat în folosinţă blocul alimentar (cantina). Având mai mult personal calificat, s-a îmbunătăţit şi munca educativă, s-a întărit legătura cu şcoala şi cu părinţii elevilor sau tutorii lor.

Zvonurile de după 1989…

După evenimentele din 1989 au circulat tot felul de zvonuri despre copiii orfani din România şi străinii care ne vizitau îşi exprimau suspiciunea cu privire la calitatea îngrijirii copiilor, deşi la noi, la Gura Humorului, nu au fost cazuri grave nici în regimul trecut (după cum au fost prezentate în mass-media cazuri la alte unităţi similare).

Un lucru şi o părere a rămas comună: copiii erau prea înghesuiţi într-o singură clădire şi pregătirea temelor – meditaţia de după-masă – avea prea multe asemănări cu lecţiile de la şcoală; copiii erau împărţiţi pe grupe de vârsta şi nu beneficiau nicidecum de o atmosferă, pe cât posibil, familială.

De la Casa de copii, la Centrul de plasament

S-a schimbat denumirea din Casă de copii în Centru de plasament şi, încet, încet, au început transformările.

Mai întâi au fost înfiinţate primele două module de tip familial care au primit numele „Sidorovici” şi „Licurici”. Casa „Sidorovici” a deschis un nou orizont în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de protecţie a copilului în judeţul Suceava, fiind prima casă care a găzduit 5 fraţi dintr-o familie şi alţi 7 fraţi din altă familie care au avut şansa să locuiască şi să înveţe împreună într-un spaţiu care a devenit „acasă”. Casa „Licurici” a găzduit pentru început copii care frecventau şcoala de masă, accentul fiind pus nu numai pe armonizarea relaţiilor între fraţi, dar şi pe creşterea performanţei şcolare, pentru construirea unui viitor profesional şi academic care să permită beneficiarilor o bună şi eficientă integrare socială.

Experienţa dobândită în funcţionarea cu succes a celor două module de tip familial a fost transferată în organizarea a 3 apartamente sociale achiziţionate şi dotate de Organizaţia „Salvaţi copiii” România – Filiala Suceava, printr-un proiect de interes naţional (PIN IV) început în cursul anului 2003.

Aceste apartamente aflate în comunitate aveau menirea să răspundă altei mari provocări a sistemului de protecţie a copilului: pregătirea pentru viaţa independentă a tinerilor aflaţi în prag de părăsire a centrului de plasament şi de integrare socio-profesională. Prin acelaşi proiect s-au înfiinţat un atelier de croitorie, un atelier de patiserie şi primul cabinet de consiliere psihologică, vocaţională şi profesională al centrului care să asigure nu numai dobândirea de abilităţi necesare traiului de zi cu zi, dar şi suportul emoţional în faţa anxietăţii generate de incertitudinea ieşirii din sistemul de protecţie.

 În aceeaşi perioadă s-a înfiinţat şi dotat un salon de frizerie şi coafură cu sprijinul colaboratorilor din regiunea Schwaben prin parteneriatul dintre Centrul de Plasament „George Sidorovici” şi Centrul „St. Gregor” din Augsburg. Atelierele au permis dezvoltarea abilităţilor practice ale tinerilor, dar şi petrecerea într-un mod util şi constructiv a timpului liber, având ca finalitate satisfacţia concretă a produselor realizate.

Centrul de plasament, închis printr-un proiect Phare

 Urmând Strategia naţională în domeniul protecţiei copilului care a vizat închiderea centrelor de plasament clasice şi trecerea la modele alternative de instituţionalizare, Centrul de plasament „George Sidorovici ” a fost închis în perioada 2005 – 2006 printr-un proiect Phare. Copiii au fost integraţi în comunitate, în 3 case şi 6 apartamente de tip familial achiziţionate şi dotate cu cele necesare prin acest proiect. Într-o casă de tip familial sunt găzduiţi maximum 12 copii de diferite vârste, iar într-un apartament de tip familial se găsesc în jur de 6 copii. Aşa au fost înfiinţate Servicii alternative de tip familial, reprezentând o variantă optimă la instituţionalizarea copiilor şi tinerilor în centrul de tip clasic.

În anul 2010 s-a înfiinţat şi dotat un cabinet stomatologic (care să deservească doar copiii instituţionalizaţi) cu sprijinul prietenilor din regiunea Schwaben, prin parteneriatul dintre Centrul de Plasament „George Sidorovici” Gura Humorului şi Centrul „St. Gregor ” din Augsburg.

Următorul pas important în reformarea sistemului de protecţie a copilului a fost închiderea celui de al doilea centru clasic din Gura Humorului, Centrul de Plasament „Laurenţia Ulici”, printr-un proiect PIN 1, proiect iniţiat de şeful de centru din acea perioadă, doamna Georgeta Nadia Creţuleac.

În anul 2012 s-a demarat construirea a patru case de tip familial şi a unui centru de recuperare care să răspundă cerinţelor beneficiarilor cu nevoi speciale.

În anul 2015, odată cu mutarea copiilor în noile locaţii, s-a înfiinţat Centrul de Servicii Multifuncţionale pentru Copilul aflat în Dificultate (CSMCAD) prin unirea celor două servicii alternative la instituţionalizarea de tip clasic. Acesta este un serviciu rezidenţial, fără personalitate juridică, în structura funcţională a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Suceava. În anul 2018 au fost finalizate lucrările şi s-a sfinţit Biserica „Sfântul Mina” din curtea sediului centrului.

În prezent

În prezent, Centrul de Servicii Multifuncţionale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului acordă servicii sociale în 8 apartamente, 6 case de tip familial şi un centru de recuperare.

Misiunea CSMCAD Gura Humorului este de a furniza servicii copiilor/tinerilor care se confruntă cu dificultăţi de natură materială, socială, profesională sau relaţională, pe o perioadă determinată de timp, în scopul reintegrării familiale sau integrării socio-profesionale a acestora. Prin serviciile oferite beneficiarilor se urmăreşte asigurarea unor condiţii corespunzătoare.

În decursul anilor, la conducerea centrului din Gura Humorului s-au aflat următorii directori: Turtureanu Aurel, Bălan Virginia, Costea Florica, Radu Eliza, Brădăţan Ioan, Micuţar Aglaia, Iurcu Constanţa, Tudoraş Maria, Cozma Florica, Siminiceanu E., Mairean Iftimia, Straton Domnica, Teodorescu Cezar, Dudceac Elena, Ştefănescu Daniela, Nadia Creţuleac, Ivanovici Olga şi Pintilie Mihaela. (Comunicat de presă)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: