> Emil Ursu anunţă că în 2022 va fi adusă la Suceava o expoziţie cu icoane din Slovacia, iar între piese vor fi şi reprezentări ale Sf. Ioan cel Nou de la Suceava
Directorul Muzeului Naţional al Bucovinei, Emil Ursu, a declarat recent, la Subiectul Zilei de la News Bucovina, în contextul prezentării expoziţiei aduse din Slovacia, cu piese din bisericile catolice gotice slovace, că în Slovacia există un cult al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
„La întoarcerea moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, ele au făcut un popas şi în Slovacia. Acest popas a lăsat urme. Există un cult al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în Slovacia, există reprezentări iconice”, a spus Emil Ursu.
El a anunţat că în 2022 va fi adusă, tot din Slovacia, o expoziţie de icoane, între piese regăsindu-se şi reprezentări ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Moaştele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava au fost aduse în anul 1402 de Alexandru cel Bun, fiind aşezate în biserica Mirăuţi, unde au rămas până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitană din Suceava – cu hramul Sfântului Gheorghe – ctitorită în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan al III-lea şi fiul său Ştefăniţă.
Moaştele au rămas în Suceava până în anul 1686, când a intrat în Moldova, cu oaste, regele Jan Sobieski al Poloniei.
La retragere, a luat cu sine în Polonia şi pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu el, din Suceava, moaştele Sfântului Ioan cel Nou, odoarele şi documentele Mitropoliei. Au fost duse şi aşezate la Jolkiew, unde a vieţuit şi mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693).
Moaştele au rămas pe pământ străin până în 1783, când episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuţi a reuşit să le readucă acasă, fiind reaşezate tot în fosta catedrală mitropolitană cu hramul Sfântului Gheorghe.
Aducerea lor a fost posibilă pentru că la acea dată atât partea de nord a Moldovei (Bucovina), cu oraşul Suceava, cât şi o parte din Polonia (cu oraşul Jolkiew) erau încorporate în Imperiul Austriac. O nouă strămutare a lor a avut loc în cursul Primului Război Mondial, când, spre a fi ocrotite, au fost duse la Viena şi adăpostite în capela ortodoxă română din acel oraş. (N.B.)
























Comentarii