Gala Premiilor Societăţii Scriitorilor Bucovineni

> Marele Premiul Bucovina a fost decernat dr. Alis Niculică, iar Premiul „Opera Omnia”, istoricului, criticului literar şi publicistului Nicolae Cârlan

Gala Premiilor Societăţii Scriitorilor Bucovineni (SSB), desfăşurată vineri,  12 de-cembrie, în Sala de Arte „Elena Greculesei” a Bibliotecii „I.G. Sbiera“ din Suceava, a început cu un moment de reculegere pentru cei trecuţi la cele veşnice. Între aceştia, Nichita Adăniloaie, Sabina Fânaru, Ion  Prelipcean, Florin Bucescu, Octavian Bivolaru.

Manifestare care, aşa cum a spus şi cel care a prezentat-o,  Alexandru Ovidiu Vintilă, preşedintele SSB,   organizată în parteneriat cu  Consiliul Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei, Colegiul „Ciprian Porumbescu” şi „Alexandria Librării”, a fost cuprinsă în cadrul evenimentelor înscrise în  „Anul cărţii în România”.  „Să ne bucurăm de carte, de această împreună întâlnire” a spus Alexandru Ovidiu Vintilă, declarând deschis evenimentul.

„Vă cuprind cu inima” a afirmat  unul dintre oaspeţii de seamă ai galei,  acad. Vasile Tărâţeanu,  venit de la Cernăuţi, care le-a vorbit celor prezenţi, „fraţi şi surori”, despre „cel mai bun prieten al omului” – cartea – şi i-a felicitat pe organizatori pentru că „au adunat oameni” întru „cinstirea cărţilor şi a celor care le-au scris”.

„Bine ne-am întâlnit”, s-a adresat asistenţei monahia Elena Simionovici, preşedinta de onoare a SSB,  cea care, alături de Mihaela Grădinariu, a devenit anul acesta membră a Uniunii Scriitorilor din România.  Membră a juriului, monahia a salutat prezenţa   „decanei de vârstă şi de înţelepciune”, Artemisia Ignătescu  („înţelepciune, bună-cuviinţă, sfătoşenie, limbă românească curată  şi frumoasă şi jertfelnicie –  acestea sunt cărţile doamnei”) şi a avut cuvinte de apreciere pentru scriitorii premiaţi de SSB în acest an şi  pentru cărţile lor. „Este datoria copiilor de a duce mai departe cele bune şi frumoase ale părinţilor lor” a spus ea făcând  referire la una dintre valoroasele apariţii de anul acesta, „Enciclopedia Bucovinei”, la cel care a început-o, Emil Satco, trecut în veşnicie, şi la cea care i-a continuat opera, fiica sa, Alis Niculică, şi colaboratorii săi valoroşi.

 Premiile SSB

Juriul, format din  Mircea A. Diaconu (preşedinte), monahia Elena Simionovici, Isabel Vintilă, Liviu Dorin Clement şi Alexandru Ovidiu Vintilă (membri) a acordat anul acesta  14 premii (cele pentru volume, vizând apariţiile din 2018).

Premiul pentru susţinerea românismului în nordul Bucovinei a fost acordat jurnalistei şi scriitoarei Maria Toacă, „una dintre cele mai prestigioase publiciste din regiunea Cernăuţi”, aşa cum s-a exprimat acad. Vasile Tărâţeanu, care a avut cuvinte de apreciere despre omul şi scriitorul  premiat.  Maria Toacă a mărturisit, emoţionată, că şi-ar fi dorit-o alături pe jurnalista şi scriitoarea Doina Cernica, aflată la Cernăuţi în acele momente, cu care a colaborat în repetate rânduri.  „Ea se afla în amarul de Cernăuţi, eu sunt în dulcele de Suceava” a spus, emoţionată, Maria Toacă, făcând trimitere la „Dulce-amar de Bucovina”, carte apărută anul acesta, în care cele două valoroase jurnaliste şi scriitoare şi-au unit condeiul.

Artemisia Ignatescu, nume pe care cititorii ziarului „Crai nou” îl regăsesc des în paginile sale,  a primit premiul „Seniori ai culturii din Bucovina”, premiu de care, a mărturisit, se simte „copleşită şi onorată”, „singura răsplată pe care o am pentru ceea ce fac”.  „Vreau să las ceva în urma mea scriind despre oameni obişnuiţi, eroi ai zilelor noastre prin ceea ce fac, prin ceea ce dăruiesc semenilor lor” a spus Artemisia Ignătescu, anunţând că lucrează la o nouă carte, „Şi printre noi sunt îngeri”, şi ţinând să salute prezenţa în sală a familiei  Nicolae Suciu, „domnul Suciu fiind mare iubitor al Bucovinei şi al bucovinenilor,  al cărţii şi al literaturii”, cititor de multă vreme al ziarului „Crai nou”.

Premiul special al juriului pentru carte despre Basarabia şi Bucovina a fost decernat scriitorului şi publicistului Cezar Straton. Vorbind despre cartea sa,  „Basarabia şi Bucovina”, carte în două volume  – primul cuprinzând „o serie de articole  scrise de mine din anii 1990 încoace despre Basarabia şi Bucovina”, iar cel de-al doilea „un dicţionar cu multe informaţii  inedite sau mai puţin cunoscute”, el a declarat că a avut marea bucurie ca în acele ultime două zile să primească o delegaţie  de colegi din toată Basarabia şi a oferit-o cu drag membrilor săi, cum, tot cu drag, a invitat  la o apropiată manifestare, Premiile Fundaţiei Culturale a Bucovinei.

„Ni s-a părut foarte interesant ceea ce aţi făcut”, i s-a adresat Mircea A. Diaconu lui  Ion Gavril Ignea, care a primit premiul pentru debut (istorie locală).  „Am scris din dragoste de oameni, din dragoste pentru locurile în care am copilărit şi am trăit”,  a declarat premiantul, mărturisind că nu a scris cu gândul de a publica, ci doar pentru a lăsa „amintiri  copiilor mei”. Emoţionat  „în faţa greilor şi seniorilor suceveni”, la debutul de la cei 73 de ani,  Ion Gavril Ignea este abonat şi colaborator al ziarului „Crai nou”, „prin intermediul căruia ţinem legătura”.

Premiul pentru debut (proză) a fost acordat lui David Croitor, pentru cartea „Perioada prostiei”. Neputând fi prezent, din motive întemeiate, Paraschiva Abutnăriţei  urma să i-l înmâneze, împreună cu urările de sănătate.

Dumitru Simion, pentru volumul „Valori din Preuteştii Sucevei”, a primit premiul pentru  studiu monografic, iar premiul pentru literatură pentru copii, pentru volumul  „Ivan Turbincă – dramatizare în versuri”, a fost acordat lui Gheorghe Solcan.

Lenuţei Rusu i-a fost înmânat premiul pentru publicistică pentru volumul „Copacul nedumeririlor”.  Autoarea i-a mulţumit Doinei Cernica, cea care a semnat „Cuvântul  înainte” şi care i-a făcut „unele observaţii pertinente şi mi-a dat sfaturi cu folos”, şi şi-a manifestat regretul de a nu o avea alături pentru a-şi mărturisi „recunoştinţa şi respectul”. Mulţumiri a adresat şi ziarului „Crai nou” (cartea cuprinzând  eseuri publicate în ziar de-a lungul anilor), dar şi Mihaelei Grădinariu, la îndemnul căreia s-a încumetat să devină membru SSB. „Pe merit”, a ţinut să sublinieze Mircea A. Diaconu.

Premiul pentru memorialistică  i-a fost acordat lui Gheorghe C. Patza. „Cu această carte mi-am făcut intrarea  triumfală  în vârsta a treia” a spus, foarte emoţionat, acesta, mulţumind şi declarându-se gata pentru provocările ce vin pe târâm literar.

Universitarul sucevean Elena Brânduşa Steiciuc a primit premiul pentru traduceri pentru cartea scriitorului Alain Riviere, „Urmele umbrei”. Mulţumind juriului  pentru „onoarea pe care mi-a făcut-o, cu atât mai mult cu cât ţin foarte mult la părerea domniilor lor”, Elena Brânduşa Steiciuc  a dedicat premiul  „amintirii modelului meu intelectual şi uman, regretata traducătoare, poetă, eseistă Irina Mavrodin”, dar şi masteranzilor săi, cu care  „vom finaliza, sper, cu bine, în acest an,  un volum dintr-un romantic francez, o carte de călătorii”,  pe care speră să o lanseze în Suceava.

„Mă cheamă amintirile” este cartea pentru care scriitorul Emil Simion a primit premiul pentru proză. Prozatorul a ţinut să mulţumească pentru  premiul primit, acesta constituindu-se într-un „impuls în activitatea mea, pentru a da cuvântului scris mai multă  putere să bucurie şi să emoţioneze”  şi a recitat o poezie „a unui poet sucevean care, de acolo, din ceruri, probabil ne urmăreşte şi  se bucură, „Colindul de aur limbii române”,  a  lui Ion Cozmei.

Premiul pentru poezie i-a fost acordat lui Doru Mihai Mateiciuc, pentru  volumul „Antieroica”. „E un volum drag, la care am lucrat mai mulţi ani, în care am încercat să reinventez un pic poezia patriotică, poezia  socială”  a spus el, volum din care a citit asistenţei „Confesiuni altora”.

 „Opera Omnia”

Premiul „Opera Omnia” pentru întreaga activitate în domeniul literaturii, al istoriei literare, al criticii literare  i-a fost decernat  lui Nicolae Cârlan, care ieri a împlinit 80 de ani, despre care Mircea A. Diaconu a ţinut să afirme că „nu este doar un om al scrisului, ci un om al faptei”, iar preşedintele SSB Alexandru Ovidiu Vintilă a spus că are „vocaţia integralităţii”. „Întruchipând acel tip de  istoric şi critic literar pe care îl interesează devenirea, a trudit o viaţă întreagă pentru a izvodi între două coperte veritabile opera magna ale unor nume precum Nicolae Labiş sau Ion Luca. (…) Întreaga manifestare a lui Nicolae Cârlan în domeniul literaturii –  şi aici mă refer nu doar la cărţile scrise, dar şi la casele memoriale pe care le-a înfiinţat – vorbeşte de la sine.  (…) Nicolae Cârlan este un intelectual care şi-a urmat menirea într-un fel firesc, cu un sentiment al datoriei care l-a făcut să meargă mai departe, neabandonându-şi  proiectele sub nicio formă. Una peste alta, analiza întreprinsă de cercetătorul Nicolae Cârlan este recunoscută a fi, fără doar şi poate, relevantă probă, exprimată cu acurateţe  recognoscibilă şi eclatantă. (…) Este limpede,  Nicolae Cârlan  merită din plin premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate şi asta deoarece nimeni nu poate contesta coerenţa activităţii sale. Nicolae Cârlan este  un intelectual pentru care cuvântul chiar are importanţă, vorbele sale cântărind greu cu adevărat”.

 Laureatul a mulţumit pentru cele „bune şi frumoase” spuse despre el („Dacă ştiam ca se întâmplă aşa, nu veneam” a glumit, stârnind zâmbete), a mulţumit pentru premiu şi a ţinut să precizeze că „nu sunt nici scriitor, nici maestru, sunt un pălmaş”.  „De la început şi până se va sfârşi, ţara asta rămâne o ţară de pălmaşi. Aceştia o ţin pe palmele lor de la începuturi şi o vor ţine până la sfârşit, căci e nevoie de oameni ca ei”.

Prelungindu-i emoţia, sala a intonat „La mulţi ani” pentru apropiata sa zi aniversară.

Marele Premiu Bucovina

„O lucrare capitală, de referinţă, un reper, «Enciclopedia Bucovinei», scrisă de Emil Satco şi Alis Niculică, e o carte care  oferă o radiografie a Bucovinei de la începuturi până astăzi, o carte fundamentală” a spus  Mircea A. Diaconu despre cartea pentru care Alis Niculică a primit  Marele Premiu Bucovina.

Autoarea a povestit, în cuvinte emoţionante, cum a luat naştere ideea  cărţii:  „«Enciclopedia Bucovinei» s-a scris aici, în Biblioteca Judeţeană Suceava,  povestea ei începând în 1977, când conducerea de partid a judeţului de atunci a luat decizia ca la bibliotecă să se înfiinţeze o secţie muzicală”.  Cel care a organizat acea secţie a fost tatăl său, Emil Satco, „un truditor care ştia ce să facă” şi care, după  ce a terminat-o  de aranjat, a început să citească. „Undeva, într-un depozit,  erau toate cărţile care aveau în ele numele de «Bucovina» şi aminteau de altă epocă. Le-a descoperit şi a descoperit un univers fascinant, care l-a urmărit toată viaţa, univers care a fost ucis cu bestialitate în  1944”. În fişa postului era şi îndatorirea de a îmbogăţi secţia muzicală, singura la acel moment din ţară.  A făcut-o scriind „Muzica în Bucovina”, „o carte care a avut nevoie de aprobare pentru a folosi «Bucovina» în titlu şi pentru a se regăsi, în paginile sale, textul în integralitate. Aşa a început aventura «Enciclopedia Bucovinei», apărută în 2004, distinsă atunci cu o diplomă de onoare, la Bucureşti, de către Asociaţia Română de Patrimoniu. Este primul premiu pe care Enciclopedia Bucovinei îl primeşte acasă, vă mulţumesc din suflet şi cred că tata, acolo unde este, zâmbeşte” a încheiat, emoţionată, autoarea.

Revista „Bucovina literară”, la final de an

Cu aceeaşi ocazie  a fost lansat un nou număr al revistei „Bucovina literară”, apărut un condiţii grafice foarte bune, după cum a apreciat redactorul-şef Al. Ov. Vintilă,  numărul fiind ilustrat de o artistă plastică ce trăieşte în Austria, Cătălina Codreanu.   „Un număr condensat”, deschis cu un autograf al lui Nichita Danilov,  un poet substanţial şi, mai mult decât atât, un poet bucovinean, al cărui poem preşedintele SSB l-a şi citit.

Revista fost lansată  în aceeaşi zi  şi la Cernăuţi, unde Doina Cernica  a avut alături universitari, profesori, oameni de presă din Cernăuţi, dar şi pe  universitarii suceveni Gina Puică, Raluca Dimian, Dorel Fânaru şi pe Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” Suceava.

Elevi ai Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava au oferit momente de virtuozitate artistică. Alexandru Erhan, Ştefan Constandache, David Chipăruţi şi Andrei Vameşu, sub îndrumarea profesorilor Cristina Ungureanu, Daniel Dragomirescu, Florin Sumanariu şi Adriana Iftimiu, au interpretat  –  la vioară, chitară, trompetă şi pian  – „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Usher Vals” de Nikita Koshkin,  „Dans napoletan” de P.I. Ceaikovski şi „Pârâiaşul”, de Eugen Doga.

Au fost  aplaudaţi de o sală în care, alături de juriu şi premianţi, s-au aflat membri ai Societăţii Scriitorilor Bucovineni, rude ale laureaţilor, prieteni, alţi invitaţi.

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Cultura revivalis.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: