Însufleţită şi la ediţia 2019 de Ana Pascaru, şefa Secţiei Filosofie a Institutului de Istorie din Chişinău, sărbătorirea pe 21 noiembrie a Zilei Mondiale a Filosofiei la Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” din Chişinău (organizatoare împreună cu Institutul şi Asociaţia pentru Filosofie din Republica Moldova a manifestării) a reunit la conferinţa ştiinţifică dedicată acesteia, „Filosofia şi perspectiva umană”, universitari şi cercetători, personalităţi şi iubitori ai nobilei discipline din R. Moldova şi din România (Ioan Petru şi Petre Dumitrescu de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi şi Niadi-Corina Cernica de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava).
Comunicările prezentate au susţinut convingerea prof. Petre Dumitrescu despre constituirea la Chişinău a unei şcoli de filosofie, dar şi pe aceea a prof. Ioan Petru că soarta Filosofiei este strâns legată de educaţie, de şcoală, precum şi de propriul efort de adaptare, de adecvare la auditoriu. De altminteri, şi lucrările sesiunii au fost organizate pe modulul „Filosofia în lumea contemporană”, moderat de prof. Gheorghe Bobână, şi modulul „Filosofia şi Educaţia”, moderat de conf. Vitalie Ojovanu, cu abordarea unor teme al căror interes este sugerat chiar de titlurile comunicărilor: de ex. „Metamorfozele filosofiei contemporane” (Vasile Ţapoc), „Cui prodest filosofia în zilele noastre” (Ioan Petru), „Demersul filosofiei privind deschiderile Erei Informaţionale” (Ana Pascaru), „Tendinţele dezvoltării filosofiei sociale la începutul mileniului trei” (Valeriu Capcelea), „Specificul discursului filosofic la gânditorii români din ultimul secol” (Petre Dumitrescu), „Dacă mai putem vorbi despre adevăr astăzi” (Niadi-Corina Cernica), „Omul ca problemă, principiu, paradigmă şi securitatea umană” (Ion Sîrbu), „Repere ale pragmaticii cognitive în interpretare” (Eugenia Bogatu), „Dimensiunea naţională a filosofiei în viziunea gânditorilor români” (Svetlana Coandă), „Conceptul de model în filosofia universală” (Vera Panfil) şi „Aspecte filosofice ale modernizării” (Sorin Becciu). Bogăţia argumentelor din comunicări şi dezbateri nu a permis audierea tuturor comunicărilor înscrise în program, acestea şi ale autorilor care nu au reuşit să ajungă la Chişinău (ca Bogdan Popoveniuc de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, cu „Morala digitală. Impactul utilizării tehnologiilor mediate de computer asupra psihologiei morale”) vor fi cuprinse în volumul consacrat Conferinţei.
Cu acest prilej a fost prezentat un mănunchi de noutăţi editoriale, între care ţinem să amintim masivul volum „Integrarea tradiţiilor filosofice în societatea bazată pe cunoaştere”, coordonat de doctor habilitat în filosofie, conferenţiar cercetător Ana Pascaru, şi volumul trei din „Istoria filosofiei româneşti” de Gheorghe Bobână, autori laureaţi ai Fundaţiei Culturale a Bucovinei în 2018, la ediţia consacrată Centenarului Marii Uniri.
Comentarii