Colectiv: Radiografierea centrelor pentru mari arşi la 4 ani de la tragedie

La 4 ani de la tragedia din Colectiv, autorităţile se scuză şi spun că nicio ţară europeană nu ar putea face faţă unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arşi s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple, arată Mediafax.

La 4 ani de la tragedia din Colectiv multe lucruri par că îşi caută încă direcţia, deşi autorităţile susţin că momentul Colectiv a fost „o lecţie”. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat, spune că deşi multe lecţii s-au învăţat după Colectiv, „pe partea de capacitate, de preluare de arşi, tot rămânem cu capacitate limitată”, situaţie care nu pare să se detaşeze de firesc, întrucât, potrivit acestuia, multe ţări se confruntă cu aceeaşi problemă.

„Sunt lecţii care s-au învăţat şi intervenţia poate să sufere şi îmbunătăţiri pe baza lecţiilor învăţate, dar pe partea de capacitate, de preluare de arşi, tot rămânem cu capacitate limitată, cum sunt foarte multe ţări europene cu capacitate limitată. Într-o astfel de situaţie similară ne vom baza şi pe trimitere în alte ţări şi nu numai în România (a pacienţilor, n.r), dacă va fi ceva similar, de amploarea respectivă. Dacă e ceva de amploarea respectivă (Colectiv, n.r), capacitatea de internare este redusă şi, într-adevăr, va trebui folosit şi mijlocul de trimitere în alte părţi (a pacienţilor, n.r) cum s-ar întâmpla şi cu alte ţări dacă au o astfel de amploare, pentru că nimeni nu deţine paturi pentru sute de arşi” a declarat Raed Arafat, pentru Mediafax.

Cu puţin timp înainte de a se împlini 4 ani de la tragedia care a luat zeci de vieţi în „Clubul Morţii”, au fost inaugurate la Iaşi şi Timişoara centrele pentru arşi. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a spus că sunt, în prezent, în România, 23 paturi de mari arşi adulţi şi zece paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

Centrul de arşi de la Iaşi funcţionează în cadrul clinicii de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sf. Spiridon” şi beneficiază de cinci paturi de terapie intensivă pentru marii arşi şi zece paturi pentru cei care suferă arsuri mai mici. Centrul de arşi de la Timişoara poate trata cinci pacienţi, proiectul unui Centru de Mari Arşi la Timişoara fiind iniţiat încă din 2010, cu mult înainte de tragedia de la Colectiv.

„Noi am finalizat dintr-un număr total de cinci boxe pe care le deţinem în prezent, un număr de trei boxe în 2016. Deci în 2014, cu un an înainte de tragedie, noi ne-am apucat de proiect (…) în 2016 am finalizat primele compartimente, boxe”, a declarat Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, pentru Mediafax.

Timp de 3 ani de zile, până în 2019, la spitalul din Timişoara s-au desfăşurat proceduri de achiziţie de echipamente, tot ceea ce înseamnă echipament pentru centru. Ulterior, Craina a afirmat că vor fi recepţionate şi achitate celelalte două boxe pentru mari arşi, astfel încât, toate cele cinci să devină funcţionale anul acesta.

Marius Craina a adăugat şi faptul că înfiinţarea acestor centre „era obligatorie pentru România”, întrucât este „inadmisibil” ca toţi pacienţii să fie trimişi în străinătate pentru tratament.

„Este inadmisibil ca noi să trimitem toţi pacienţii pe care, din păcate, îi avem, din toate regiunile ţării, cu toată complexitatea şi gravitatea lor, în străinătate şi România să nu aibă posibilităţi de tratament astfel încât să le asigure condiţii similare şi şanse de supravieţuire similare cu cele din alte ţări europene” spune medicul.

El a menţionat că Centrul de la Timişoara a reprezentat o „prioritate zero, o prioritate absolută”, fiind o condiţie obligatorie, întrucât, spune Craina, „se cheltuiau sume imense şi se pierdeau şanse uriaşe pentru acei pacienţi până în momentul transferului în străinătate, plus că tot timpul depindeam de disponibilitatea unor alte centre de a primi pacienţii noştri”.

Managerul a spus şi că e nevoie de o strategie la nivelul Ministerului Sănătăţii privind repartiţia pe întreg teritoriul României, ţinând cont de poziţia geografică a fiecărui centru, astfel încât „să dispună de un număr suficient de centre pentru ca pacienţii care vin (…) să fie trataţi la noi în ţară în condiţii similare şi cu şanse de supravieţuire similare cu cele din alte ţări europene”.

Concluzia medicului din vestul ţării este, însă, cruntă, în ciuda faptului că, teoretic, România şi-a învăţat lecţia: „Mai pregătiţi, 100% da, dar sub nicio formă apţi de a asigura un asemenea număr de cazuri pentru a fi tratate în România. Nicio ţară din lume nu deţine o astfel de capacitate, atunci (la Colectiv, n.r) au fost peste 60 de persoane în condiţii dramatice, de o gravitate extremă. Nicio ţară din lume nu dispune de un număr de 60 de locuri pentru pacienţii cu mari arşi” conchide Marius Craina.

Managerul Spitalului de Arşi din Capitală, Simona Carmen Hîrţea, a spus, pentru Mediafax, că tratamentul pacientului cu arsuri mari e aliniat la standardele şi protocoalele internaţionale, menţionând că în practica curentă se folosesc aceleaşi protocoale de tratament pentru marii arşi ca şi în centrele de mari arşi din Europa.

Întrebată ce s-a schimbat în Spitalul de Arsuri în ultimii 4 ani, Hîrţea a vorbit de toate dotările şi renovările de care unitatea a beneficiat în tot acest timp, precum renovarea integrală a secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, care e dedicată pacientului cu arsuri mari. Astfel, din 2017, secţia dispune de cinci saloane individuale, dotate conform standardelor internaţionale pentru tratamentul marelui ars, paturi speciale, sisteme complexe de tratament, console etc. (…) Au fost renovate sălile de operaţii, dotate cu lămpi şi mese chirurgicale noi, tot prin programul Băncii Mondiale” informează Hîrţea.

Şi managerul Spitalului de Arşi din Capitală este de părere că nicio ţară din Europa nu ar fi putut gestiona numărul mare de victime de la Colectiv.

„Nicio ţară din Europa nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de victime cum au fost la tragedia de la Colectiv şi trebuie să recunoaştem acest lucru. E o situaţie extrem de greu de gestionat, care nu ne dorim să se mai întâmple. Spitalul dispune de cinci paturi în ATI arşi şi 28 de paturi în secţia de arsuri, având personal calificat, se poate deservi tratamentul pacienţilor la această capacitate” spune Hîrţea.

Întrebată ce ar trebui schimbat atunci când vorbim de tratamentul marelui ars, aceasta a invocat absenţa unei bănci de piele în România, motivând că „oricâte tehnici de tratament am avea la dispoziţie pentru marii arşi, acestea nu suplinesc nevoia băncii de piele”.

Hîrţea a afirmat că apreciază ce a învăţat România din tragedia de la Colectiv, dar crede că fiecare dintre noi a învăţat câte ceva, „pentru că momentul Colectiv a schimbat ceva în noi şi mă refer aici la solidaritate, compasiune, muncă în echipă”.

La rândul său, şeful Secţiei de chirurgie plastică şi reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, medicul Dan Grigorescu, este cel care, cu ajutorul unor sponsorizări, inaugura la 1 februarie 2019 două paturi pentru arşii gravi.

„Eu nu vreau să zic arşi mari, pentru că arşii mari din punctul meu de vedere trebuie trataţi în centrele de arşi. Noi suntem unitate funcţională de arşi, care e o entitate intermediară între nişte compartimente de arşi, aşa cum sunt în spitalele judeţene obişnuite” informează medicul.

Unitatea pusă pe picioare la Braşov e o entitate unde arsurile grave pot fi tratate, iar medicii de aici îşi doresc înfiinţarea unui centru şi în Braşov, pentru că au experienţă şi cred că acesta ar fi necesar, dată fiind situarea în centrul ţării.

„În opinia domnului secretar de stat Arafat, domnului doctor Arafat, care acum mult mai mulţi ani, pe vremea când era la Ministerul Sănătăţii, a iniţiat un Ordin care cerea practic ca arsurile mici, puţin grave, să meargă toate la Bucureşti, în raport cu acest lucru, unitatea funcţională de arşi este, într-adevăr, o entitate unde arsurile serioase pot fi tratate. Dar evident că dorinţa noastră, care e legată de experienţa pe care o avem de peste 40 de ani aici la Braşov, de 40 de ani aici se tratează arşii, inclusiv cei proveniţi din accidente colective , dorinţa noastră, respectiv a mea şi a colegilor specialişti, raportată şi la medicii rezidenţi, destul de mulţi, pe care i-am pregătit în ultimul timp şi i-am pregătit bine, este să izbutim ca Ministerul Sănătăţii să fie de acord să înfiinţeze, aici, la Braşov, un centru de arşi, pentru că, repet, avem experienţa, resursa umană, avem şi rezultatele care să ne permită să vrem şi avem şi voinţa” informează Grigorescu.

În contextul în care în urmă cu câteva luni de zile directorul Spitalului Clinic Judeţean din Cluj spunea că nu organizează paturi de arşi pentru că „nu sunt condiţiile necesare”, şi după ce, recent, la Spitalul Clinic Judeţean din Târgu-Mureş a fost desfiinţată toată structura de arşi, Grigorescu spune că înfiinţarea unui centru pentru arşi la Braşov trebuie avută în vedere.

„În cazul acesta mi se pare absolut normal ca dacă unii nu doresc sau, ştiu eu, se codesc să trateze arşii, pentru că e foarte greu şi foarte solicitant şi psihologic şi energetic etc., să facem în aşa fel încât la Braşov să fie înfiinţat tot prin Ordin de ministru un centru de arşi, care practic nu face altceva decât să ridice numeric paturile de arşi de la două, la cinci (paturi, n.r), că nu e aşa greu. Cele două unit-uri de la Braşov au fost înfiinţate, ele practic nu existau, unit nu înseamnă doar patul în care stă arsul, care trebuie să fie un pat de Terapie Intensivă, ci toată dotarea care stă în jurul acestui pat, suficient de multe injectomate, pompe de nutriţie, infuzomate, încălzitoare, monitoare şi aparatul de ventilaţie automată. Toate acestea au fost cumpărate prin sponsorizări şi au fost organizate într-un spaţiu care, evident, în momentul de faţă nu este cel mai propriu cu putinţă, noi funcţionăm cu rezultate foarte bune, dar dacă e vorba de o nouă lărgire a numărului de paturi, poate să fie o locaţie foarte bună” completează medicul.

Grigorescu a precizat că este evident faptul că dacă această structură în loc să se dezvolte, scade, probabil că vor apărea mari dificultăţi în primirea pacienţilor. Iar până acum, la Braşov au ajuns pacienţi şi din zona Moldovei, din sudul ţării, din vestul şi chiar centrul ţării.

„Am primit de peste tot bolnavii arşi gravi, discutăm despre faptul că, practic, acele două paturi de arşi gravi o să fie ocupate de arşi mai puţin gravi şi care evident că trebuie trataţi. Din punctul meu de vedere aceste două paturi de arşi gravi o să le scadă foarte mult relevanţa tipului de tratament. Noi în general internăm bolnavii pe varianta primul venit, primul servit. Dacă eu am de pildă toate paturile ocupate cu arsuri mai puţin grave, nu o să pot trimite acasă pacientul că vine unul grav. El are dreptul să stea în spital şi atunci o să spunem nu putem să venim cu un bolnav ars grav, pentru că patul de ars grav e ocupat de un pacient mai puţin grav, fiind mai puţine paturi” mai spune Grigorescu.

El a informat şi că în ceea ce priveşte unitatea medicală braşoveană a crescut foarte mult „adresabilitatea şi scade foarte mult posibilitatea de a primi aceşti bolnavi”. O soluţie viabilă pentru remedierea problemei ar fi, potrivit medicului, includerea în structura spitalelor regionale a centrelor de arşi.

„Dacă aceste structuri (de arşi, n.r) unele se desfiinţează şi altele se micşorează, o să ajungem să-i tratăm (pe pacienţi, n.r) în străinătate din nou. O luăm, din nou, de la capăt (…) Din punctul meu de vedere, ţinând cont că avem resursă umană, ar fi mult mai util să dezvoltăm aceste entităţi aici la noi. O altă idee pe care eu o am este că în mod natural şi strategic, nu ar trebui să existe spital regional fără ca în structura lui să se găsească un centru de arşi, lucru care nu cred că în momentul de faţă e asumat ca strategie, dar e o strategie care poate fi pusă oricând în practică” afirmă doctorul.

În urma incendiului de la Clubul Colectiv, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: