Mihaela Zâna Bârsan, la 10 ani de „Izvoare”

„Când creşti între nişte copaci drepţi, nu ai unde să mergi decât în sus”

Mi s-au părut a fi cele mai potrivite cuvinte, rostite cândva – din câte mi-a povestit interlocutoarea mea – de maestrul George Sârbu, pentru a rezuma interviul cu jurnalista Mihaela Zâna Bârsan, cea care, la cârma unei emisiuni de folclor – „Izvoare” – ce împlineşte, astăzi, zece ani de emisie, a crescut împreună cu ea şi cu valoroşii ei colaboratori. „Eu sunt născută şi crescută la sat, în Chilişeni, unul din cele 11 sate ale comunei Udeşti, la zona de interferenţă dintre Bucovina şi Regat. Am mândria şi demnitatea bucovineanului, dar şi bunătatea şi un simţ foarte dezvoltat al proprietăţii, specifice regăţanului” spune despre sine. „Crescând în lumea aceasta fascinantă a satului, cu fel de fel de poveşti, din care am învăţat despre frica de Dumnezeu, despre diferenţa dintre bine şi rău (spuse copiilor de aşa manieră încât era foarte evidentă morala fiecăreia), am căpătat obiceiul de a spune şi eu poveşti frumoase, folosindu-mă de un limbaj cât mai simplu şi mai firesc cu putinţă. Aşa se explică de ce, în ciuda vârstei, am fost atrasă de tradiţii şi obiceiuri, alegând să realizez o emisiune pe care am gândit-o aşa cum am crezut eu că trebuie să fie una de folclor”.

„Folclorul nu înseamnă divertisment”

„Am crezut cu putere şi continui cred că noi, cei din mass media, suntem formatori de opinie. Am crezut că o emisiune de folclor nu înseamnă doar divertisment şi am avut marele noroc să lucrez cu oameni valoroşi, cu profesionişti adevăraţi, cu care am încercat să îmi pun crezul în practică” spune Mihaela Zâna Bîrsan. Aşa se face că, preluând o emisiune care a debutat în 1994, al cărui producător a fost (şi continuă să fie) solista de muzică populară Margareta Clipa, dar care, având alte priorităţi, a renunţat la o realiza, Mihaela Zîna Bârsan a promis, în calitatea sa de realizator, că va face „o emisiune nouă, într-un format nou, cu cei mai buni oameni, la care nu aveam acces”. A fost un angajament pe care şi l-a asumat şi pentru îndeplinirea căruia nu au fost puţine eforturile. „Mi-am dorit să fac o emisiune de felul celei făcute de regretata Mărioara Murărescu, «Tezaur folcloric», emisiune cu care crescusem, acasă, reper pentru mine. Asta, pentru că acolo apăreau numai oameni de valoare şi pentru că mă miram, telespectator fiind, de ce nu se întâmpla asta şi la Suceava, zonă unde există atâtea nume mari ale folclorului românesc. De multe ori am observat că unii oameni de la oraş considerau că emisiunile de muzică populară sunt doar pentru cei de la ţară sau pentru oameni nu foarte bine pregătiţi şi eu asta am vrut să schimb. Cum am vrut să se înţeleagă că folclorul nu înseamnă doar muzica populară, cuprinde multă filozofie de viaţă, înglobează conştiinţa populară, înţelepciunea, adunate în ani şi ani de generaţii de ţărani – unii dintre ei adevăraţi filozofi – , pe când muzica populară constă în exprimarea imediată şi cât mai simplă a unor sentimente, de multe ori nu foarte elaborat, dar care rimează în mod plăcut, în versuri de bun-simţ.

O întâlnire sub semnul unei stele norocoase

Pe 11 septembrie 2009 s-a difuzat prima emisiune, iar primul invitat, care nu a fost uşor de adus la filmări, a fost maestrul George Sîrbu. „Mi-am făcut o listă cu primii invitaţi (exact în ordinea asta): George Sîrbu, Sofia Vicoveanca, Constantin Mândrişteanu, Margareta Clipa şi Alexandru Havriliuc. Nu am avut alternative, pentru că nu am conceput să fiu refuzată şi nici nu am fost! Le mulţumesc din nou şi pe această cale pentru că mi-au dăruit din timpul dumnealor şi au avut atâta răbdare cu mine. Am fost foarte sinceră în privinţa intenţiilor mele, acelea de a prezenta publicului doar artişti valoroşi şi de a afla totul despre dumnealor: cum au reuşit, ce au făcut, ce le-a adus succesul, cum au reuşit să se menţină la un asemenea nivel ani la rând, voiam să descopăr totul! Pentru mine, au fost şi au rămas modele de viaţă. Refuzul, deci, nu intra în calculele mele, îl voiam ca prin invitat pe maestru şi pentru asta am făcut tot ce a depins de mine.” Asta a însemnat telefoane, putere de convingere, insistenţe, urmate de o reuşită care a răsplătit toate eforturile. „Mi s-a părut personalitatea cea mai potrivită să deschidă emisiunea, era artistul cu o viziune completă asupra folclorului. Din momentul ăla s-a creat o legătură între noi, a fost ca şi cum ne-am fi cunoscut întotdeauna şi niciodată nu am uitat ce mi-a spus atunci, să am grijă că trebuie să educ şi să formez gusturi.”

A fost o întâlnire sub semnul unei stele norocoase, realizatoarea a fost mulţumită, invitatul, care nu mai apăruse de o bună bucată de vreme la televizor, de asemenea, o emisiune care a răspuns multor întrebări legate de cine este, ce vrea şi ce anume înţelege să facă şi să promoveze sub numele de „Izvoare”.

 Lucrurile s-au legat frumos

„A urmat o perioadă în care am absorbit informaţii ca buretele. Am căutat să cunosc şi să vorbesc cu oameni care au ceva de spus şi de la care aş putea învăţa ceva util. A fost o bună deschidere cu maestrul George Sârbu, căruia i-au urmat alţi invitaţi de calibru, ca să le amintesc doar pe Sofia Vicoveanca sau Margareta Clipa.”

Nu a fost o întreprindere uşoară, să intervievezi astfel de personalităţi, nu avea experienţă în interviuri, ca urmare îşi făcea temele conştiincios, ca orice învăţăcel. „Mă documentam, în primul rând cu biografia invitatului, apoi punctam temele care mi se păreau interesante de abordat. Eu nu sunt omul amator de cancan, îmi plac discuţiile serioase, profunde, nu despre concedii şi mâncăruri, deci consacram mult timp pregătirii emisiunii.”

Curând a observat că, deşi meticulos pregătite, emisiunile riscau să se repete şi, ca urmare, să devină mai puţin interesante. „Am schimbat strategia. M-am documentat la fel de serios, dar m-am concentrat pe punctul de început al discuţiei, pe care o lăsam apoi mult mai liberă. Şi, dacă înainte o limitam, ţinând hăţurile strâns, iar invitaţii, respectuoşi, nu ieşeau din tiparul pe care li-l creasem, după aceea am avut bucuria să constat că aportul lor, ca artişti şi oameni ce trecuseră prin viaţă, era valoros. Era de ajuns să-i provoc şi discuţia devenea dintr-odată interesantă. E ceva ce am învăţat din mers, singură, iar experienţa căpătată şi-a arătat roadele.”

Iar invitaţii? „Nume mari din folclorul românesc, artişti şi oameni de excepţie: Sofia Vicoveanca, Grigore Leşe, Nicolae Furdui Iancu, Nicolae Botgros, Ştefan Hruşcă. Apoi Alexandru Arşinel, pentru că am încercat să lărgim perspectiva, apoi profesorul universitar Mihai Iacobescu, cu care am discutat despre lecţie de istorie predată prin cântecele de patriotism, dar şi mulţi preoţi, pe care am simţit să îi invit în anumite perioade din an. Cum am simţit, ca un copil crescut la ţară care ştia anumite rânduieli, că în Postul Mare nu se cade să se cânte şi, ca urmare, am difuzat doar pricesne şi cântări religioase, iar în Postul Crăciunului, colinde, bineînţeles, pe care le-aş difuza, dacă ar fi după mine, jumătate din an.”

Invitaţi de la care a avut de învăţat, de la fiecare. Şi de ţinut minte, cum e vorba aia auzită de la Ştefan Hruşcă: „Să nu treacă o zi din viaţă fără să spui un lucru frumos unui semen de al tău”. De neuitat vorbă, pe care o aplică ori de câte ori are ocazia să laude, să încurajeze, să felicite.

„Am nas la oameni”

Mihaela Zâna Bârsan era, la începuturi de „Izvoare”, un om tânăr, pus în situaţia de a decide şi a face alegeri într-un domeniu cu care nu avea foarte multe în comun. Era însă şi un om ambiţios, perseverent, decis să-şi onoreze calitatea de realizator. „Lucrând cu artiştii – care nu-s oameni obişnuiţi, calităţile şi defectele lor sunt exagerate, mult mai vizibile –, am ajuns să studiez foarte mult natura umană, am ajuns să am nas la oameni.” Întrebată de ce era interesată de caractere, în condiţiile în care realiza o emisiune de muzică populară, îmi răspunde că se simte responsabilă de ceea ce aduce în faţa publicului, fie ei artişti consacraţi, dar şi începători cum, la acea vreme, erau şi Angelica Flutur sau Alexandru Brădăţan, dar şi alţii care „s-au pierdut pe drum” şi pentru care banul, crede ea, a fost mai important. „Artiştii mari, buni, sunt ajutaţi şi de caracter. Îmi asum să spun că cei fără caracter au în atenţie doar banii, sunt un fel de mercenari, care se pierd în timp. Cu timpul, am învăţat să deosebesc oamenii dedicaţi profesiei şi crezului artistic de mercenari, am învăţat să-mi aleg colaboratorii şi cum să fac să ţin la distanţă pe cei cu care nu rezonez şi, în timp, s-a dovedit că am făcut bine. Nu am vrut să păcălesc publicul, ci să aduc în faţă ceea ce cred eu că e bun şi valoros. Am siguranţa că m-am informat dintr-un mediu corect, că deţin informaţia corectă, pentru că m-am informat de la profesionişti. Şi, chiar dacă procesul de învăţare e continuu, nu se termină niciodată, acum mă simt un om informat, a dispărut nesiguranţa şi ştiu exact ce am de făcut când încep un proiect nou.”

Organizator de spectacole de succes

Primul eveniment folcloric pe care s-a încumetat să-l organizeze a fost spectacolul aniversar pe care maestrul George Sârbu a avut încredere să-l lase pe mâinile ei. Cei 80 de ani de viaţă ai artistului sucevean au fost sărbătoriţi, pe 20 aprilie 2017, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, în cadrul unei manifestări la care tânăra realizatoare şi-a încercat puterile şi a demonstrat că poate.

Cum la fel a demonstrat când a venit vorba despre spectacolul de lansare de CD a îndrăgitei soliste de muzică populară Angelica Flutur sau cel aniversar, la 30 de ani de viaţă şi 15 de cântec, al talentatului Alexandru Brădăţan. „Primul, a fost o piatră de încercare pentru mine dar, pe măsură ce s-au legat lucrurile, am simţit că am făcut dintotdeauna lucrul asta. Al doilea deja mi s-a părut mai uşor, iar la cel al lui Alexandru, cu toate emoţiile inerente unui astfel de eveniment, nu am făcut decât să aplic ceea ce ştiam deja, încercând să nu ne repetăm, să spunem o altă poveste, să facem totul interesant.”

Vise transformate în realitate

Cum interesantă şi provocatoare şi-a dorit să fie şi aniversarea de 7 ani a „Izvoarelor” pe care, la început, a gândit-o ca un spectacol. Avea 7 ani de experienţă, a considerat că a învăţat cât de cât, „de la fiecare câte ceva şi chiar şi ce nu trebuie să fac”. Apoi s-a gândit că nu e ceva original, că ar vrea să facă ceva despre care să se vorbească şi după aceea. Iar ideea a venit după o discuţie cu directorul Şcolii de la Udeşti, Marius Golea: „Vorbeam cu regret despre faptul că au dispărut acele ore de lucru manual din şcoli, despre faptul că nici satele nu mai sunt ceea ce erau odată şi despre pericolul pierderii legăturii dintre tineri şi tradiţii. Mi-a spus că folclorul ar putea fi reintrodus în şcoli sub forma unui opţional şi, pentru că timpul presa, în doar o lună, pe 8 februarie, cu sprijinul Alianţei Sindicatelor din Învăţământ Suceava, am demarat prima ediţie a proiectului «10 pentru folclor», în 10 localităţi. Totul s-a întâmplat foarte repede, dar, se pare, totuşi, că nimic nu-i întâmplător, Dumnezeu are grijă să îţi scoată în cale oamenii potriviţi ca să te ajute să îţi transformi visele în realitate”.

La un bilanţ pe care îl facem acum, la a patra ediţie, Mihaela Zâna Bârsan este mulţumită de ceea ce a reuşit să realizeze, împreună cu valoroşii ei colaboratori. „Ideea nu era una nouă, dar ne bucurăm cu ceea ce am reuşit să facem. Am vrut să dau copiilor nişte direcţii, nişte repere şi am reuşit. Avem 37 de localităţi parcurse, unde au avut loc întâlniri speciale, unde am trăit momente înălţătoare şi, ceea ce este foarte important pentru mine, unde am legat prietenii pe viaţă cu artiştii prezenţi şi cu partenerii de proiect.” Simte că, într-un fel, a influenţat mersul lucrurilor, că a reamintit oamenilor „că sunt îndreptăţi să aibă pretenţii şi să nu mai accepte orice”.

Tot la acest bilanţ numărăm peste 200 de şcoli şi grădiniţe unde se desfăşoară opţionale de folclor, deşi nu acesta a fost, la început, ceea ce a motivat-o să se apuce de treabă, dar la care cu siguranţă şi echipa „10 pentru folclor” a pus umărul. Şi tot acum pomenim cu bucurie de momentele speciale trăite în judeţele Botoşani şi Maramureş, unde echipa, ajutată şi de prefectul Mirela Adomnicăi, s-a deplasat, în dorinţa de a oferi tinerilor modele, de a-i determina, pe unii, să-şi urmeze visele, să aibă răbdare şi să meargă pe drumul deseori mai lung, mai greu, care duce către împlinire, să îndrăznească să creadă. „Pentru noi, cei din echipa «10 pentru folclor», este o mare bucurie, dar şi o mare responsabilitate, în acelaşi timp. Dacă oamenii vin la evenimentele noastre fără să le fi spus ce am pregătit pentru ei, asta denotă încredere şi respect din partea lor, iar noi le promitem, în schimb, că nu vom coborî niciodată ştacheta, vom continua să facem noi şi noi lucruri frumoase pentru ei.”

Ne aflăm în preajma galei de premiere, care va avea loc pe 18 septembrie, aflată şi ea la a patra ediţie, iar cele 700 de invitaţii la evenimentul care nu a fost promovat cu surle şi cu trâmbiţe şi care îi va avea ca invitaţi speciali pe Fetele din Botoşani, Beatrice Băndoiu, Nicu Mâţă şi Viorica Lupu s-au epuizat. Încă o recunoaştere a renumelui bun de care se bucură.

„Avem o misiune de îndeplinit”

   „Când vorbim despre moşteniri, folclorul ocupă un loc aparte şi de aceea suntem datori să îl cinstim la adevărata lui valoare şi să îl transmitem pe mai departe generaţiilor care vin după noi, asemeni unui cod. Pe parcursul acestor ani, mi-a devenit tot mai evident faptul că avem o datorie, o misiune de îndeplinit. Acest gând mă însoţeşte în tot ceea ce fac. Dincolo de grijile cotidiene, trebuie să existe în fiecare dintre noi un sentiment al datoriei, că faci ceea ce trebuie, ceea ce este corect.” Crezul Mihaelei Zâna Bârsan, realizatoarea emisiunii „Izvoare” de la Televiziunea Intermedia Suceava.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: