Cei 136 km ai Via Transilvanica din judeţul Suceava au fost inauguraţi la Putna

> La eveniment au fost prezenţi actorul Marcel Iureş, ministrul Apelor şi Pădurilor, autorităţi judeţene > Gheorghe Flutur: Am în intenţie înfiinţarea Casei Pelerinului

Traseul prin judeţul Suceava al drumului de pelerinaj Via Transilvanica, ce porneşte de la Putna şi se încheie la Drobeta Turnu Severin, a fost inaugurat ieri, la Putna.

Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, iniţiatorul proiectului, Alin Uşeriu, a spus că în 12 iunie 2018 a lansat proiectul „Via Transilvanica – drumul care uneşte”, un drum de pelerinaj de 1000 km care are nevoie de foarte mulţi donatori, sponsori şi voluntari.

„Acest drum este al românilor şi am vrut să nu folosim bani publici pentru trasarea lui. Oricât am încerca, nu am putea face acest proiect fără sprijinul autorităţilor, al sponsorilor, a voluntarilor” a spus Uşeriu.

El a arătat că drumul porneşte de la Putna, iar toţi cei care vor pleca pe acest traseu vor primi şi binecuvântarea stareţului mănăstirii.

Partener al proiectului, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a spus că îl încearcă mari emoţii şi că este bucuros că se deschide o nouă cale spre redescoperirea României.

„Ne vom bucura să redescoperim multiculturalitatea care de-a lungul timpului a dus a apariţia unor zone din ce în ce mai frumoase şi mai interesante. Ne va duce pe cărări la capătul cărora vom fi uimiţi de măreţia naturii” a spus Deneş.

Preşedintele Tăşuleasa Social a menţionat că preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a înţeles foarte bine proiectul, pentru că el a iniţiat şi Pelerin în Bucovina, şi că Via Transilvanica în judeţul Suceava a început deja să fie folosit ca traseu turistic.

Preşedintele CJ Gheorghe Flutur a salutat finalizarea proiectului în judeţul Suceava, mai ales că aceasta se face la câţiva metri de mormântul celui mai mare român, la Ierusalimul neamului românesc, Putna.

„Sunt foarte bucuros că aţi venit cu această idee şi nu puteam decât să fim alături de dumneavoastră. Noi, bucovinenii, mai avem antecendente legate de aceste forme de drumeţie. În 2009 am lansat proiectul de 1000 km de la Domul lui Ştefan de la Viena la Putna lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atunci temerari biciclişti au pornit pe acest drum. Am lansat acel drum de pelerinaj de la Viena la Putna” a spus Flutur.

El a menţionat că atunci a avut în vedere drumul lui Iacob, drumul pelerinului, al familiilor, al prietenilor, care este drumul împăcării, al făgăduinţei între părinţi şi copii.

„De aceea, am lansat pe fonduri europene proiectul Pelerin în Bucovina şi suntem în plin proiect; zilele trecute copii au venit în pelerinaj la Putna, pentru că este destinaţia cea mai frumoasă şi mai uşoară” a spus Flutur.

El a spus că Via Transilvanica, din Caraş-Severin la Putna trece, în judeţul Suceava, prin nouă unităţi administrative unde sunt peste 270 de unităţi de turism cu circa 5500 de locuri de cazare, din cele 770 de unităţi de turism din judeţ, cu 16.000 de locuri de cazare.

„Porniţi de la trei mănăstiri ortodoxe cu o valoare istorică uriaşă a credinţei: Putna, Suceviţa, Moldoviţa. Treceţi peste cele trei obcini, Obcina Ferdeului, Obcina Mestecănişului şi Obcina Mare, masivul Rarău-Giumalău, care este superb” a spus Flutur.

El a anunţat că are în intenţie înfiinţarea Casei Pelerinului.

„Pelerinul trebuie vină undeva unde să-şi lase maşina şi să plece în pelerinaj. Avem nevoie de şcoli de vară pentru ghizi voluntari. Avem nevoie de parteneriate. Să facem parteneriat cu Romsilva şi cu unităţi de cazare, cu hergheliile de la Lucina şi Rădăuţi, care sunt atracţii. Punem în valoare gastronomia, dar şi diverse perioade, cum e perioada fructelor de pădure, perioada hribilor, traseele pentru bujorul de munte din Parcul Naţional Călimani” a precizat Gheorghe Flutur.

El a arătat că vorbind de astfel de proiecte creşte turismul.

„Anul acesta cred că depăşim jumătate de milion de turişti. În primele 3 luni ale acestui an, numai în zona Câmpulung Moldovenesc, unde s-a deschis pârtia de schi, a crescut turismul cu 40%” a menţionat preşedintele CJ Suceava.

Alin Uşeriu a mai declarat că, potrivit estimărilor, în maxim 10 ani, pe acest drum vor trece 200.000 de oameni pe an şi că va fi nevoie de foarte multă organizare.

Prefectul Mirela Adomnicăi a declarat că au fost foarte multe variante de lucru pentru acest traseu în judeţul Suceava, deoarece sunt atât de multe locuri frumoase, şi că s-a ajuns la actuala variantă.

„Am convingerea că dincolo de «drumul care uneşte», proiectul care să schimbe comunicarea în România, pentru judeţul Suceava, punctual, traseul, proiectul Via Transilvanica va însemna că nu vom mai fi un judeţ de tranzit din punct de vedere turistic”a spus prefectul de Suceava.

Ea a mai spus că statistica arată că turiştii care vizitează Bucovina văd mănăstiri, locurile sunt extraordinare, dar înnoptează maxim trei-patru nopţi în judeţ. Poate dacă fac judeţul la pas vom deveni un judeţ care vom găzdui cel puţin şapte nopţi turişti din toată ţara şi din toată lumea.

Prezent la Putna, directorul RNP Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a spus că Via Transilvanica pune în valoare pădurile ţării, poienile, satul românesc, casele, ţăranul român în simplitatea lui, tot ce a dat trăinicie acestui neam şi veşnicie României.

„Aceasta pune în valoare acest drum pe care trebuie să-l parcurgem în cea mai mare parte pe jos, poate chiar în mod simbolic” a spus Mihăilescu.

El a arătat că a propus ca Romsilva să monteze toate pietrele de pe acest traseu, menţionând că în Bucovina s-a realizat acest lucru.

„Din 136 km, 136 de borne le-am montat noi, 137, astăzi, aici. Promit că dacă facem rost de surse financiare le montăm pe toate cu ajutorul pădurarilor, care ştiu să muncească, cu ajutorul lucrătorilor din teren, care pot să le monteze pe toate. Suntem o forţă, suntem oameni care ştim să muncim, avem respect pentru muncă şi le putem face” a spus directorul RNP Romsilva.

Ambasadorul Tăşuleasa Social, actorul Marcel Iureş, a spus că i-a plăcut cum acţionează cei de la Tăşulesa Social.

El a spus că cei din asociaţie nu sunt campioni, ci sunt eroi.

„Aici, în Pasul Tihuţa, este un cuib de eroi” a declarat Iureş.

Alin Uşeriu a explicat că pentru un kilometru costurile se ridică la circa 1000 de euro, cel mai mare fiind costul pietrelor de hotar din andezit. Acestea sunt sculptate la Tăşuleasa Social, sunt tăiate din andezit de la Măgura Ilvei. Vor fi folosite 230 de tone de andezit pentru acest drum.

Totodată, va fi editat un ghid, va fi făcută o aplicaţie şi vor fi amplasate şi indicatoare pentru acest drum.

În judeţul Suceava, pentru 100 km din cei 136 km, partener al proiectului a fost firma Egger. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: