Adevărul despre Spitalul Judeţean Suceava:

Modelul Raed Arafat, aplicat cu succes la UPU-SJU Suceava

Interviu cu dl deputat Cătălin Nechifor

Reporter: – Timp de patru ani de zile aţi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, între 2012 şi 2016, şi aţi avut în subordine şi Spitalul Judeţean Suceava. Cum a fost experienţa de a coordona o astfel de unitate sanitară?

Cătălin Nechifor: – Spitalul Judeţean Suceava este una dintre cele mai importante instituţii publice din judeţ, sigur, alături de Aeroport, Direcţia de Asistenţă Socială. E şi un foarte mare angajator şi în egală măsură este o unitate şi cu foarte multe dificultăţi. Discutăm aici despre mii de oameni, infirmieri, brancardieri, asistenţi medicali, asistente medicale, medici, personal TESA, dar în aceeaşi măsură vorbim de sute de mii de oameni care vin spre Spitalul Judeţean pentru a-şi căuta de sănătate. Sunt, într-adevăr, foarte multe lucruri care se întâmplă, este o activitate deosebit de complexă, nu seamănă zi cu zi, şi cred că totuşi Spitalul Judeţean Suceava poate să se mândrească cu un anumit standard. Practic, dezvoltarea a început undeva în 2010-2011 pentru că Spitalul Judeţean Suceava este construit în mare parte încă de pe vremea comunismului, dar din 2010, având la dispoziţie şi câteva instrumente de finanţare, şi europeană şi guvernamentală, dar şi din bani publici din partea judeţului Suceava s-au făcut foarte multe progrese. Cred că doar cineva răutăcios nu ar putea recunoaşte faptul că Suceava are într-adevăr un standard ridicat şi, dacă ar fi să comparăm cu spitale din judeţe mult mai puternice, cred că suntem mai sus.

De altfel, şi cei care au fost în vizită la Suceava din zona guvernamentală, din zona presei, au rămas impresionaţi de condiţiile care sunt aici. Spun 2010-2011 pentru că din acea perioadă Spitalul Judeţean Suceava a avut şi un nou director, Vasile Rîmbu, numit la sfârşitul anului 2008, director cu care am colaborat şi eu în perioada mea de mandat şi trebuie să recunosc că au fost presiuni chiar de ordin politic de a face o schimbare în conducerea spitalului. Decizia mea a fost să păstrăm echipa pentru că, din punctul meu de vedere, era o echipă care făcea performanţă şi cred că Vasile Rîmbu este unul dintre factorii publici care şi-a făcut datoria şi care şi-a creat şi un anumit blazon în sfera aceasta a serviciilor publice.

Cum s-au derulat investiţiile importante făcute pentru modernizarea Spitalului Judeţean Suceava?

 – Investiţiile au avut de-a lungul timpului mai multe componente pentru că s-a mers pe două zone. Din punctul meu de vedere şi aşa mi-am dorit ca preşedinte al Consiliului Judeţean, am dorit să se meargă pe două direcţii: investiţii în echipamente, în dotări, în infrastructuri, dar şi investiţii în oameni. Vreau să vă spun că încă de la început, din 2012, prima mea discuţie cu Vasile Rîmbu a fost despre cum vom putea reuşi să creştem brandul de spital, să creştem atractivitatea, să creştem încrederea celor care vin la spital în zona medicală de la noi, de la Suceava. Nu a fost un proces foarte uşor pentru că atunci, în 2012, găsisem angajările blocate. Nu puteai aduce nicio persoană nouă în spital decât dacă plecau alte şapte din sistem, dar încet-încet lucrurile s-au rezolvat, iar această dualitate de dezvoltare, pe investiţii în capital uman şi în capital material cred că a fost de bun augur. Am reuşit în mandatul meu să aducem foarte mulţi medici, foarte multe asistente şi cred că am şi crescut calitatea personalului atras la Suceava şi, în egală măsură, am făcut şi investiţii majore pentru că, dacă ar fi să dau doar câteva exemple, la Suceava, dorinţa cea mai mare la un moment dat era să avem computer-tomograf. Nu numai că avem, dar am reuşit să cumpărăm două computere-tomograf în perioada mea de mandat, lucru care a schimbat destul de mult şi zona de intervenţie rapidă pentru că un computer-tomograf îţi dă altă şansă la diagnostic.

Un alt lucru important a constat într-un proiect de colaborare la nivel naţional, iar Spitalul Judeţean Suceava a fost inclus într-un program de cercetare medicală al Academiei de Ştiinţe Medicale având la dispoziţie printr-un proiect european un aparat extrem de performant, un angio-CT, un aparat care, practic, împreună cu medici foarte buni, a redus rata mortalităţii la infarctul miocardic acut de la 24 la sută cât era în 2012 la circa 4-5 la sută. Asta înseamnă că douăzeci de oameni dintr-o sută care veneau la Spitalul Judeţean Suceava cu o astfel de afecţiune au plecat acasă sănătoşi. Povestea acestui angio-CT este una mai romanţată, pentru că l-am obţinut într-o discuţie cu ministrul Cercetării din 2014, Mihnea Costoiu, şi cu ministrul Sănătăţii de atunci, Nicolae Bănicioiu. Chiar îmi aduc aminte că eram într-o seară la Orăştie, la un eveniment politic, iar din discuţii am trecut de la una la alta şi am reuşit să integrăm Suceava ca judeţ într-un program de cercetare alături de spitale universitare, spitale specializate. E o mândrie să avem un astfel de proiect şi la Suceava pentru că asta dovedeşte şi competenţă şi dovedeşte şi interes.

Care a fost cea mai importantă investiţie din mandatul dumneavoastră la Spitalul Judeţean Suceava?

– De departe, cea mai importantă investiţie de la Spitalul Judeţean Suceava o constituie Unitatea de Primiri Urgenţe. E zona cea mai sensibilă, inima spitalului, acolo unde omul vine într-o situaţie gravă. Nu prea aveam condiţii atunci când am venit în 2012 şi sigur că a durat un pic conturarea proiectului, găsirea finanţării, implementrarea proiectului, dar pot să vă spun că în data de 3 aprilie 2016 am inaugurat noua Unitate de Primiri Urgenţe în prezenţa lui Raed Arafat, cel care a fost de fapt şi părintele spiritual, cel care ne-a ajutat cu experienţa sa, cu modelul de la Târgu Mureş să facem ceva, într-adevăr, la standarde înalte. Fireşte şi cu sprijinul financiar din partea guvernului Ponta, am creat o unitate modernă, dotată aşa cum vedem şi în filme şi care a făcut să avem condiţii mult mai bune atât în partea de aşteptare, cât şi în partea de triaj, dar mai ales în partea de asistenţă medicală de urgenţă, pentru că depinde foarte mult şansa unui pacient de a fi salvat, de modul în care este pus diagnosticul, de modul în care sunt făcute primele intervenţii medicale şi de modul în care este dus pacientul, mai departe, pe secţie. Practic, colaborarea cu Raed Arafat a fost încununată de reuşite şi gestul pe care l-am făcut în semn de recunoştinţă a fost foarte serios. Raed Arafat este unul dintre cetăţenii de onoare ai judeţului Suceava, titlu pe care l-a primit chiar în ziua în care am inaugurat noua Unitate de Primiri Urgenţe.

Ce aspecte mai puţin plăcute aţi întâlnit în acea perioadă?

– Despre aspectele mai puţin plăcute aş aminti de un episod când m-au sunat cei de la televiziunea Antena 1 de la emisiunea Acces Direct legat de o reclamaţie pe care o prezentau într-o emisiune televizată despre situaţia dezastruoasă din spitale. Eram puşi la pachet cu alte spitale, din Botoşani, din Galaţi, unde, într-adevăr, era groaznic. La noi întâmplarea face că, vorbisem şi cu directorul Rîmbu, se spărsese o conductă undeva în zona unui tavan, era o pată urâtă acolo, dar atâta tot. Ne-am bătut, atât eu, cât şi colegii mei din zona medicală să schimbăm, să ţinem lucrurile sub control. Nu a fost tot timpul simplu, dar în emisiunea respectivă ştiu că la un moment dat cei din platoul de televiziune din Bucureşti au apreciat faptul că cineva măcar a răspuns, că cineva măcar a luat telefonul şi a luat măsuri şi s-au găsit şi soluţii pentru că, de regulă, se încearcă să se ascundă gunoiul sub preş şi lucrul acesta nu e tocmai foarte bine venit. La Suceava nu am ce să spun altceva decât că sunt mulţumit de colaborarea pe care am avut-o. Proiectul de dezvoltare continuă şi în viitor cred că sunt foarte multe lucruri de făcut. Aş putea aminti de Centrul de radioterapie care a fost început în 2015. Atunci a fost o iniţiativă comună aşa cum aş putea vorbi inclusiv de lucrările care sunt pe zona de heliport, pentru că avem nevoie de adus şi de transportat pacienţi rapid, cu elicopterul, din Suceava către alte spitale din ţară şi din judeţ către spitalul nostru şi sper ca domnul Rîmbu, echipa medicală, să reuşească să integreze şi partea financiară în partea de motivare profesională. E nevoie, la Suceava, să avem şi investiţii, e nevoie să avem şi dotări cu echipamente, dar avem nevoie şi de personal medical de specialitate capabil să facă faţă la stres, să lucreze în condiţii mai bune, pentru că, în final, contează tot ceea ce se întâmplă cu oamenii. Dacă oamenii pleacă cu o imagine, cu o impresie bună, dacă ajung să-şi trateze nevoile de sănătate, eu cred că ne-am făcut datoria. Le doresc succes foarte mult şi sper că proiectul de la Suceava să continue.

Acesta este un material electoral altfel de cum v-aţi obişnuit, este despre realităţi, despre adevăr, despre proiecte care există, proiecte care au fost făcute, de mine, Cătălin Nechifor, Victor Ponta şi Corina Creţu. Astăzi, toţi trei suntem în Pro România, iar pe 26 mai puteţi să veniţi să ne votaţi pentru Parlamentul European, pentru România, pentru Suceava.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: