100 de ani de la înfiinţarea Curţii de Apel pentru Bucovina

> Sălile de judecată ale Palatului de Justiţie din Suceava vor purta numele unor personalităţi bucovinene sau ale unor înaintaşi care au avut contribuţii importante la înfăptuirea Marii Uniri

 Curtea de Apel Suceava a marcat, ieri, împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea Curţii de Apel pentru Bucovina, ziua de 14 mai fiind declarată „Ziua Curţii de Apel Suceava”.

Potrivit Curţii de Apel Suceava, desăvârşirea statului naţional român, odată cu Marea Unire din 1918, a însemnat şi începutul unui îndelung proces de unificare legislativă şi judiciară, iar un rol marcant în construirea unităţii juridice naţionale a revenit Curţii de Apel pentru Bucovina, înfiinţată prin Decretul-Lege nr.1867 din 14 mai 1919, instanţă care şi-a asumat misiunea de înfăptuire a unei justiţii româneşti, prin adaptarea şi aplicarea dreptului naţional la particularităţile regionale ce decurgeau din aplicarea a trei legislaţii în raza sa teritorială de competenţă.

„În semn de omagiu pentru magistraţii care au scris o strălucită pagină de istorie juridică, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Suceava a declarat data de 14 mai a fiecărui an «Ziua Curţii de Apel Suceava», sărbătorită pentru prima dată astăzi, la împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea instanţei bucovinene” anunţă instanţa suceveană.

În cadrul manifestărilor s-au organizat un seminar profesional cu tema „Dreptul Uniunii Europene. Redefinirea judecătorului naţional ca judecător european. Istoric şi perspective” la care a fost invitat să participe prof. dr. dr. h. c. Valeriu M. Ciucă, fost judecător la CJUE, precum şi o şedinţă festivă, la care au fost invitaţi să participe toţi foştii preşedinţi ai Curţii de Apel Suceava.

Cu ocazia acestui eveniment, Colegiul Curţii de Apel Suceava a luat hotărârea ca sălile de judecată din Palatul de Justiţie să poarte numele unor personalităţi bucovinene care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri sau care, prin activitatea lor, şi-au adus contribuţia la unificarea judiciară a ţării, dar şi a domnitorilor fără de care nu ar fi fost scrisă istoria cu care astăzi ne mândrim.

Astfel, începând din 14 mai 2019, sălile de judecată din Palatul de Justiţie se vor numi:

Judecător Teodor V. Ştefanelli – magistrat în Câmpulung Moldovenesc, Suceava şi Liov, fondator al unei biblioteci, membru al Academiei Române, deputat în Dieta Bucovinei şi participant activ la Unirea Bucovinei cu România;

Istoric Teodor Bălan – istoric român, născut la Cacica, profesor la Universitatea din Cernăuţi, participant la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuţi, ocazie cu care a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale în dorinţa de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât şi continuitatea românilor în acest spaţiu. A tradus şi publicat documente de o mare importanţă, care au contribuit la dezvoltarea istoriografiei româneşti;

Iancu Flondor – cel mai mare om politic al mişcării bucovinenilor pentru emancipare naţională şi unire, cel care a prezidat Congresul General care a votat unirea Bucovinei cu România;

 – Cernăuţi – locul în care a fost citită declaraţia de unire, dar şi locul în care a funcţionat prima dată Curtea de Apel pentru Bucovina;

Arhitect Ferdinand Fellner – arhitectul Palatului de Justiţie;

Ion Nistor – istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”;

Dionisie Bejan – preşedintele Congresului General al Bucovinei, sub preşedinţia căruia s-a reunit, la Cernăuţi, Adunarea Constituantă care a hotărât „unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent”. Membru al delegaţiei care a prezentat Regelui Ferdinand actul care consfinţea Unirea Bucovinei cu Regatul României;

Maximilian Hacman – profesor, fost decan al Facultăţii de Drept din Cernăuţi şi rector al Universităţii bucovinene, cel care a pus bazele Academiei de Studii Comerciale. A contribuit la apariţia publicaţiei Glasul Bucovinei şi la actul Unirii Bucovinei cu România;

– Regele Ferdinand I al României;

– Regina Maria a României;

– Ştefan cel Mare;

– Bucovina;

– Judecător Pavel Perju, vicepreşedinte şi preşedinte al Curţii de Apel Suceava între anii 1997 – 2000, judecător la ÎCCJ, cu numeroase contribuţii publicistice în materia dreptului civil. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: