Dar cu poporenii cum rămâne ?

Îi înţeleg pe cei ce susţin că toţi politicienii sunt la fel, o fac din frustrare şi chiar furie. Numai că zisa aceasta, promovată zi şi noapte pe toate canalele media, nu a permis promovarea cetăţenilor oneşti şi merituoşi, de care nu am dus niciodată lipsă, iar situaţia în care se află azi leadershipul partidelor, înalţii dregători guvernamentali şi aleşii în Parlament, consilii locale nu este una de invidiat în ceea ce priveşte competenţa şi ştiinţa de carte. În câţiva ani, România se vede din nou în criză politică internă, fiind pusă la colţ de Uniunea Europeană şi pe plan mondial, iar agenţiile de presă internaţionale vorbesc despre România ca despre o oaie rătăcită prin labirintul legislaţiei interne şi europene, căci deciziile negândite ne-au adus în pragul eşuării ca ţară. Nu-mi aduc aminte ca vreodată litrul de benzină, curentul electric, fasolea şi cartofii, să coste mai mult, iar nivelul de taxare a muncii să fie mai ridicat decât în ţările dezvoltate ale Occidentului.

Nici selecţia naturală nu a mai funcţionat: nu-ţi vine a crede când vezi zi de zi inşi agramaţi, fără studii serioase, foşti condamnaţi penali, recăsătoriţi şi răscăsătoriţi, cu amante căpătuite în posturi de conducere, politruci angrenaţi în tot felul de scandaluri că apar la televizor cu un tupeu nemărginit ca mari patrioţi, că ne sunt daţi ca exemple, ca modele de comportament. Aici ne-a adus ideea că toţi suntem la fel, iar tupeiştii au profitat şi profită fiindcă buna-cuviinţă nu-i dă afară din casă. Ne-au speculat răbdarea şi omenia.

Însă realitatea e că nu suntem toţi hoţi şi corupţi, ci doar câteva sute de dregători, ba chiar sunt şi destui politicieni cinstiţi care trăiesc din salariu şi-şi văd de treabă. Ei, bine, în marea lor majoritate, politicienii de azi au studii pe bune la universităţi româneşti şi nu numai, ba unii au şi doctorate muncite. Din păcate, nu sunt promovaţi merituoşii, ci şmecherii cu bube în cap, folosindu-se în campanii electorale de bani negri şi tupeu, iar Justiţia, astăzi pusă la colţ, nu îi poate dibui pe toţi, cu atât mai mult cu cât se ascund în spatele relaţiilor şi al imunităţilor.

Pe deasupra, în ultimii ani, puţine au fost grupurile de cetăţeni oneşti care să conducă spre alegeri oameni capabili, hotărâţi să impună adevărul şi dreptatea, să scoată România din viroaga în care ne-au afundat diriguitori mincinoşi şi egoişti, morţi după avere şi fală, dar cu mai puţină carte şi hărnicie. Aşa că ar fi bine să înţelegem că nu toţi politicienii sunt incompetenţi şi corupţi şi că ar fi şi mai bine să-i căutăm pe aceia care realmente pot face ceva pentru poporeni, pentru dezvoltarea României.

Fiindcă, dacă ne vom crampona de aceiaşi inşi care n-au fost în stare să performeze în diverse sectoare o dată, cu siguranţă nu vor fi în stare nici a doua oară, chiar dacă ne promit marea cu sarea. Cel mai bun exemplu îl avem la educaţie: prof. Ecaterina Andronescu a reuşit să îngroape într-o primă fază reforma începută sub auspicii europene de prof. Andrei Marga, iar modificările multe şi alambicate ale legislaţiei în vigoare n-au reuşit să urnească nicidecum căruţa învăţământului românesc. Şi totuşi a fost adusă din nou în fruntea şcolii româneşti, măcar că este dezmierdată Abramburica. E clar că actuala majoritate de guvernământ nu e interesată de reformarea pe bune a şcolii, ci a căutat un personaj neconflictual, moda vremii, pentru a închide gura presei şi a dascălilor. Iar situaţia din educaţie se repetă la o mulţime de alte ministere…

Incompetenţa diriguitorilor, lipsa lor de orientare în hăţişul legislativ al Uniunii Europene, imposibilitatea legării unor relaţii serioase cu celelalte formaţiuni politice din Parlamentul European ne-au adus în pragul excluderilor: socialiştii europeni (PES) „au îngheţat” relaţiile cu PSD, iar liderii ALDE european ameninţă cu excluderea formaţiunii româneşti, ALDE, asociată cu social-democraţii români la putere, tocmai în jumătatea de an când România deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Nu ştiu dacă vor urma sau nu excluderile, dar cert este că România se află în cel mai mare impas de la aderarea din 2007, iar poziţia ei se clatină. Din păcate, nu văd pe nimeni asumându-şi responsabilitatea erorilor. Şi atunci pentru ce mai avem conducători?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: