Fântâna Albă – cel mai mare mormânt al durerii, morţii şi învierii neamului românesc

Şi la acest 1 aprilie, la 78 de ani de la odiosul măcel, am parcurs drumul morţii şi pătimirilor martirilor la jertfelnicul altar al românilor, masacraţi în poiana Varniţa, Fântâna Albă, la îndemnul şi din iniţiativa lui Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, care ne-a oferit şi mijlocul de transport, însoţiţi de membri şi lideri ai societăţilor româneşti din ţinut, pentru a ne închina memoriei celor care şi-au depus la altarul Ţării propriul sacrificiu, al căror dor de libertate, de fraţi şi părinţi s-a transformat în cel mai mare mormânt al durerii, morţii şi Învierii Neamului Românesc, răstignit pe crucea Golgotei.

Rugăciunile impunătorului sobor de preoţi din cele trei protopopiate – Hliboca, Storojineţ, Noua Suliţă – în frunte cu Melchisedec Velnic, stareţul voievodalei Mănăstiri Putna, protopopul de Hliboca Ion Gorda, protopopul de Storojineţ Vasile Covalciuc, s-au înălţat spre porţile celeste ale neuitării cu tămâia tămăduitoare de răni sufleteşti, cu divinele cântări ale coriştilor de la Biserica „Sfântul Nicolae” din Voloca, dirijaţi de maestrul Ion Bodnar.

Prima picătură de sânge a făcut din Fântâna Albă un altar al conştiinţei, al credinţei, al unităţii. Martirii au avut o singură vină – dorinţa de a se manifesta liberi în credinţă, cultură, spiritualitate, în ceea ce aveau mai sfânt, această dragoste de Ţară purtând pecetea veşniciei, fapt accentuat în predica sa după slujba de pomenire de către Melchisedec Velnic „şi nimeni nu ne poate interzice credinţa în Dumnezeu, în neamul nostru”.

Cu inima alături de durerile românilor înstrăinaţi au fost şi diplomaţii de la Consulatul General al României la Cernăuţi, Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, ministrul consilier Ionel Ivan, europarlamentarul Cătălin Ivan, reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi raionale, Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, deputatul poporului Grigore Timiş etc.

În cel mai mare post dinaintea Paştelui, ce rememorează trădarea şi chinul lui Iisus pe drumul Crucii, de la moarte şi până la Înviere, pelerinii parcurg, pe jos, drumul morţii spre Golgota neamului românesc martirizat. Pelerinajul anual pe drumul pătimirilor, unde plânge şi geme pământul sub picioare, unde te temi să calci pe osemintele martirilor masacraţi fără vină, a săvârşit din nou cu discipolii săi, elevi de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, profesorul de geografie Ion Tovarniţchi, fluturând sus flamura Tricolorului. Vin în fiecare an, pe jos, 25 de kilometri, până în poiana Varniţa, păşind pe urmele însângerate ale consătenilor împuşcaţi la Fântâna Albă. Pelerinajul anual e o emoţionantă lecţie de istorie, care lipseşte în manualele şcolare şi pentru elevii din Suceveni şi Băhrineşti, Pătrăuţii de Jos, Grupul vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” al Liceului „Ion Nistor” din Vicovu de Sus, un demn exemplu de cinstire a înaintaşilor ce ar trebui urmat şi de alţi profesori şi şcolari, ca tinerii să cunoască tragedia de la Fântâna Albă şi să nu uite despre această zi neagră din istoria amărâtei noastre Bucovine.

Reuniţi în duhul credinţei strămoşilor într-o Românie Mare, fraţi de acelaşi sânge şi ideal naţional din România, Basarabia şi Bucovina, s-au adunat sub auspiciile „Golgotei” într-un minut de reculegere la Crucea înălţată în 1991 de Societatea „Arboroasa”, a regretatului Dumitru Covalciuc.

Inaugurând mitingul de doliu, Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, a evocat momente din timpul primelor şi celor aproape trei decenii de pelerinaje de comemorare a martirilor masacraţi la Fântâna Albă, organizate anual, de asociaţia pe care o conduce, la locul odioasei tragedii. Pedagogul Octavian Voronca, Ştefan Broască, vicepreşedintele Societăţii „Aron Pumnul”, Vasile Rauţ, vicepreşedinte al societăţii „Golgota”, ex-primarul Mihai Frunză din Rădăuţi, fostul parlamentar Ion Popescu, redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei” Nicolae Toma, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, au revigorat momente dramatice din ziua de 1 aprilie 1941, când câteva sute de români fără vină au fost împuşcaţi cu sânge rece de grănicerii sovietici şi îngropaţi de vii în câteva gropi comune în poiana Varniţei, conştientizând că ziua de 1 aprilie ar trebui să fie mai mult o zi a tăcerii. Din păcate, se vorbeşte mai mult ca de obicei, ţinem prea multe discursuri, pe când ar trebui doar să-i pomenim pe acei care au sfârşit tragic aici, că acest altar jertfelnic ar trebui să devină Katynul neamului românesc, să fie făcut cunoscut în toată lumea, ca această tradiţie a „Golgotei” să fie păstrată şi perpetuată mai ales de generaţia tânără.

N-au lipsit nici în acest an de la parastasul de pomenire al martirilor împuşcaţi la Fântâna Albă patriotul Ionică Semeniuc din Hruţăuţii Volocii, soţii Ioan şi Paraschiva Abutnăriţei din Vatra Dornei, Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Mircea Socolovschi cu nepotul Mihai din Pătrăuţii de Sus, Dumitru Macreniuc, Gheorghe Macreniuc cu fiul Ion din Crasna, profesorul Ion Sucevan din Suceveni, profesoarele Elena Calancea şi Victoria Costinean, Silvian Boico şi Ion Creţu, şeful Direcţiei raionale Hliboca a Fondului de Pensii, membri ai Corului „Dragoş Vodă”, împreună cu dirijorul Dumitru Caulea şi viorista Svetlana Demianic, conducătoarea Ansamblului „Fetele din Bucovina”, Lilia Govornean, preşedinta Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din Ucraina, primarul Valentin Hlopina şi Gheorghe Poclitar, directorul Şcolii Medii Voloca etc.

 Un omagiu martirilor care şi-au sacrificat viaţa în numele libertăţii le-a adus Ion-Andrei Gherasim, preşedintele executiv al Fundaţiei „Corneliu Coposu”, nepotul lui Ilie Lazăr, care în noiembrie 1918, cu 5 zile înaintea intrării triumfale a armatei române în Cernăuţi, în frunte cu generalul Iacob Zadik, fiind aşteptat de marele cavaler Iancu Flondor, făuritorul Unirii, a arborat steagul românesc pe primăria Cernăuţiului, fapt sesizat şi de Maria Toacă, vicepreşedinte al Societăţii „Golgota”.

 Tragedia de la Fântâna Albă e o rană sângerândă nu doar în inimile românilor din nordul înstrăinat al Bucovinei, ci şi pentru Vlad Bileţchi, liderul Asociaţiei pentru tineret „Onoare, Democraţie şi Patrie”, dar şi pentru Ion Leaşcenco, Blocul Unităţii Naţionale din Chişinău: „Durerea noastră e foarte mare, avem datoria să-i comemorăm pe martiri, iar noi, cei de-acasă, să întregim Ţara. Noi, cei de la Chişinău, luptăm necondiţionat pentru reîntregirea celor două maluri ale Prutului. Odată înfăptuită, reîntregirea celor două state româneşti – România şi Republica Moldova – putem oferi o şansă acestui pământ înstrăinat să revină Acasă… Ne dorim revenirea Basarabiei Acasă, la fel şi a Bucovinei, fiindcă Basarabia este pământ românesc, la fel precum şi Bucovina”.

FELICIA NICHITA-TOMA

Foto: „Zorile Bucovinei”, NICOLAE HAUCA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: