Limba română n-are hotare

Întrunirile de anvergură în cadrul cărora să se discute despre limbă, credinţă, tradiţii şi obiceiuri sunt destul de rare. E adevărat, sunt foarte greu de organizat şi unde mai pui că sunt foarte rari oamenii competenţi care să accepte să vină la asemenea manifestări, să susţină nişte păreri, să împărtăşească din experineţa lor. Chiar dacă la această dată ele sunt excepţii, noi tragem nădejde că odată cu trecerea timpului se vor multiplica, mai ales că, din fericire, avem totuşi modele destul de puternice şi competente.

Un asemenea model îl constitue Liceul „Grigore Tocilescu” din urbea Mizilului. Iată că s-au împlinit 12 ani de când un binom (în sens pozitiv) entuziast, format din Victor Minea, directorul liceului, şi prof. dr. Laurenţiu Bădicioiu, ajutaţi şi susţinuţi de alţi mizileni iubitori şi avizi de cultură, au pus bazele Fundaţiei „Romeo şi Julieta la Mizil”, organizând şi un festival de poezie şi epigramă. Cu timpul, acesta s-a transformt dintr-un festival local în unul internaţional. Acum, la cea de-a XII-a ediţie, pe lângă români, maturi şi copii, din toate judeţele ţării, au trimis poezii şi epigrame şi români care vieţuiesc în alte 17 ţări. Aşa s-au primit înscrieri din Basarabia, Ucraina, Italia, Germania, Elveţia, Bulgaria, Franţa, Scoţia, Anglia, Spania, Portugalia, Cipru, Luxemburg, Belgia, Israel, Canada şi SUA. Observaţi cât de răspândiţi sunt românii pe mapamond? Dar, oriunde-ar fi, aceşti români se gândesc şi la ţara lor, la limba lor, la cultura lor. Dovadă sunt şi producţiile literare pe care le-au trimis la festivalul-concurs de la Mizil.

Am participat la acest festival-concurs în calitate de invitat al binomului. Cel puţin cu directorul Minea mă cunosc fix de 41 de ani. Ne-am împrietenit atunci, la şcoala de aviaţie de ofiţeri de rezervă, şi prieteni am rămas. Nu de-atâţia ani, dar tot destui, m-am împrietenit şi cu Laurenţiu, şi-am rămas tot buni prieteni.

La acest festival-concurs au venit sau au transmis mesaje de susţinere şi de felicitare înalte personalităţi ale vieţii nostre culturale şi ştiinţifice. Important este şi că mari personalităţi, ridicate de pe băncile acestui liceu de prestigiu, au venit şi în acest an la Mizil. Iar, după câte cunosc, ei au venit/ revenit an de an.

Primirea s-a făcut în holul liceului de parcă ar fi intrat pe poarta lui cele mai înalte oficialităţi ale ţării! Tot acolo am primit de la nişte elevi încântători programul şi revista manifestării, dar am şi gustat cu mare plăcere din pâinea locului. Emoţionate au fost reîntâlnirile acestor personalităţi, care vin de mai mulţi ani la acest festival. Mă opresc aici doar asupra uneia: Maestrul PIM s-a întâlnit cu fostul lui coleg de armată după 45 de ani (!). Ce să mai spun, în văzul tuturor a fost un moment de poveste, iar cei doi au stat împreună toate cele trei zile.

Pentru început, artista Daniela Vlădescu, după rostirea mesajului de bun venit, ne-a îndemnat să ascultăm Imnul de Stat al României, precum şi imnul festivalului. Cele şase strofe ale acestui imn, plus refrenul, sunt foarte interesante.Versurile lui, compuse de Laurenţiu Ghiţă, sunt emoţionante, dar noi vă stârnim interesul numai cu o strofă: „Fie viscol sau furtună/ Pice bombe cu trotil/ În ianuarie se sună/ Adunarea la Mizil!”. Refrenul este şi el interesant: „În această zi de gală/ Să ne bucurăm vă zic:/ /Azi, Mizilu-i capitală/, Capitala-i mizilic”. Foarte măgulitor, Daniela Vlădescu i-a numit pe cei prezenţi „oameni ai spiritului şi ai inteligenţei româneşti de pretutindeni”. Textul prezentării, în versuri, a fost compus de profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu, prezentarea fiind mult gustată de public datorită farmecului şi vorbei melodioase ale doamnei Vlădescu.

Am ascultat apoi cu mare interes mesajele transmise în numele Ecaterinei Andronescu, ministru al Învăţământului; al academicianului Ion-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române; al preşedintelui Uniunii Scriitorilor din Basarabia, poetul Arcadie Suceveanu. Mesaje de salut, de felicitare şi apreciere au mai transmis prefectul, inspectorul general al învăţământului din judeţ, primarul şi viceprimarul urbei.

Nicolae Dinescu, preşedintele Filialei Vâlcea a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România, a rostit la rândul său un emoţionant cuvânt de salut. Apoi a acordat mai multe premii constând în icoane, cupe, calendare şi diplome din partea UZP Vâlcea. M-am numărat printre cei fericiţi, datorită activităţii mele laborioase de corespondent la mai multe publicaţii, după cum s-a afirmat. Pe fundalul diplomei – harta României cu ţinuturile care mai lipsesc din cuprinsul ei. Textul, destul de lung, apelând la patriotismul românilor, se încheia cu urarea: „Fie ca, pe meleagurile pe care noi străbatem spaţii temporale, aici, între hotare şi dincolo de ele, să se înalţe români de înaltă valoare morală, al căror românism să dăinuie milenii şi milenii de-acum încolo!”. A mai acordat câteva plachete dedicate localităţii Vaideeni, precum o cupă organizatorilor, din partea UZP, închinată celor 520 de ani de la înfiinţarea Arhiepiscopiei Râmnicului.

A mai vorbit prof. Constantin Moldovan, primarul comunei Mănăstirea Humorului: „Aici întâlnesc prieteni dragi. Vă invităm la noi, la festivalul umorului, pentru că, dacă dvs. aveţi un festival, noi avem turneul campionilor” a conchis primarul.

Prof. dr. Doru Dumitrescu, din cadrul MEN, fost elev al liceului, a prezentat, într-un scurt filmuleţ, unul din primele numere ale revistei „Flacăra” a fostului liceu din Mizil (anul 1970), dând curs unor amintiri nostalgice. Discuţiile provocate au continuat şi după terminarea manifestării.

Prof. univ. dr. Alexandru Şonea, absolvent al liceului, a prezentat salutul senatului Universităţii Agronomice din Bucureşti. A sugerat ca, la ediţia următoare, fiecare concurent să prezinte şi o poezie /epigramă cu conţinut patriotic.

Mihai Pânzaru-PIM, emoţionat de evocarea regretatului Ioan Busuioc, pe care l-a cunoscut la ediţia anterioară, a vorbit elogios despre personalitatea acestuia şi-a conchis: „Umoristul este nemuritor”. Le-a propus celor intresaţi să treacă pe la dumnealui, prin holul sălii, să le facă câte un portret. A anunţat că şi maestrul Marian Avramescu, fratele poetului Lucian Avramescu, grafician, execută portrete celor interesaţi. Să ştiţi c-a fost coadă la cei doi maeştri!

Prof. univ. dr. Elena Nechita, prorector al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, după salutul şi felicitările de rigoare, a declarat că a descoperit la Mizil conexiuni între Bacău şi Mizil, pe care le va pune în practică şi cu studenţii săi. „Promit o colaborare fructuoasă între universitatea din Bacău şi liceul din Mizil. Sunt sigură că ne vom întâlni şi la ediţiile viitoare aici, la Mizil”.

Foarte frumos a vorbit şi doamna viceprimar a urbei, elogiind activitatea cadrelor didactice şi afirmând că vine la festival pentru că… „puteţi să-mi hrăniţi sufletul şi să-mi bucuraţi inima, lucru pentru care vă felicit”.

Iancu Drăgulin, de la cenaclul din Ploieşti, a prezentat un moment comemorativ închinat lui Emil Brumaru. Iar domnul Vlăsceanu a transmis un mesaj de cordinalitate şi prietenie din partea Asociaţiei Ortodoxe din Mizil.

A urmat festivitatea de premiere la secţiunea „Poezie”, prezentată de dr. Lucia Olaru-Nenati şi prof. dr. Cristina Marian-Ionescu, inspector şcolar, ambele membre ale juriului. Printre premianţi s-au regăsit şi opt elevi de la Carapciu, Basarabia, şi două eleve de la Pucioasa, Dâmboviţa. Câţiva elevi au recitat/ citit din creaţiile prezentate în concurs.

Marele Premiu „George Ranetti” a fost câştigat de Cecilia Dragomir (media 9,42), care s-a prezentat într-o poezie; premiul al II-lea, „Grigore Tocilescu”, de Dimitrie-Sorin Pană, iar premiul al IIl-lea, „Agatha Bacovia”, de Constantin Bidulescu. Pe-o distanţă de trei sferturi de punct s-au înşirat alţi 28 de concurenţi, care au primit menţiuni. Ceilalţi concurenţi au primit diplome de participare. Strânsă a fost competiţia!

Uniunea Ziariştilor, prin dl Dinescu, a acordat mai multe premii lui Ştefan Cazimir şi lui George Corbu, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România. Ştefan Cazimir s-a întrecut pe el însuşi, la venerabila sa vârstă. Pe tema „Starea umorului românesc” a purtat un dialog interactiv cu spectatorii. Printre subiecte, „Jalba hoţilor din puşcării”.

La secţiunea „Epigramă” au fost înscrişi 131 de concurenţi, între care opt copii. Concurenţii au trimis 131 de lucrări, minim trei epigrame la tema liberă şi o epigramă cu tematica Mizil.

Marele premiu „George Ranetti” a fost câştigat de Vasile Vajoga (Iaşi), premiul „Grigore Tocilescu” de Gheorghe Bâlici (Chişinău), iar premiul „Agatha Bacovia” de Nicolae Bunduri (Braşov).

Cu acest prilej s-au acordat şi două premii pentru „Opera Omnia”, acad. Ioan-Aurel Pop şi, respectiv, poetului Arcadie Suceveanu.

Un emoţionant cuvânt, plin de românism, a rostit Eugen Tovarniţchi, de la Liceul Carapciu. A conchis: „Acolo noi sădim în sufletele copiilor credinţa neamului şi cultivăm sfânta limbă română”, fiind mult aplaudat de public. „Chişinău şi Bucureşti/ Două state româneşti/ Ar fi foarte pregătite/ De-ar fi statele… unite” a mai spus el.

Premiul „Junior” l-au primit, pentru poezie, trei elevi de la Carapciu şi cinci de la Liceul Puhoi. Maria Saltan, directorul liceului, ne-a încântat cu aprecierile sale despre limba română şi rolul nostru, al educatorilor, în cultivarea limbii române la elevi. De menţionat este faptul că Edmond Neagoe, consulul României la Cernăuţi, a fost şi el premiat.

Un alt moment deosebit l-a constituit evoluţia lui Adrian Fetecău, membru al grupului umoristic „Vouă”. A adresat un salut tuturor românilor, apoi a apreciat că festivalul de acum deschide seria festivalurilor din România. A vorbit despre turneul făcut de acest grup umoristic prin 16 licee şi facultăţi din Capitală, prilej să constate că tineretul este foarte receptiv la umor.

Acad. Vasile Tărâţeanu a precizat: „Vin la Mizil pentru a lua o gură de aer proaspăt, curat. La noi suntem greu încercaţi de grelele probleme pentru limba română. Grea încercare pentru noi! Oare urmaşii noştri, în asemenea condiţii vitrege nu-şi vor pierde credinţa, limba şi obiceiurile? Ce se va întâmpla cu neamul nostru?”

Manifestarea s-a încheiat, cum era şi… normal, cu o masă încărcată, cu vin stors din soiuri nobile de viţă-de-vie. De remarcat că şi aici a continuat dialogul epigramiştilor iar, după cum aprecia cineva dintre noi, s-au creat destule epigrame şi pentru ediţia următoare. Şi s-a cântat…

Păcat că la ediţia aceasta participarea poeţilor şi epigramiştilor din judeţul Suceava a fost mult sub aşteptări. Fac această afirmaţie pentru că ştiu foarte bine că avem destui epigramişti şi poeţi de valoare în judeţul nostru. Poate… la ediţia următoare!

Prof. GH. DOLINSKI

Foto: prof. CRISTIANA BĂDICIOIU şi FLORIN MATEI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: