Sărbătoare a artelor

În urmă cu şase ani, pe 30 ianuarie 2013, de ziua Sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan, a avut loc la Muzeul  de Etnografie din Vatra Dornei prima întâlnire din cadrul unui proiect cultural iniţiat de Călin Brăteanu, Carmen Veronica Steiciuc şi Constanţa Cristescu, de la Centrul pentru  Conservarea şi  Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, sub genericul „Dialogul artelor”, o manifestare complexă, foarte apreciată de publicul prezent la cele douăzeci de întâlniri desfăşurate în diverse localităţi din judeţ şi la Cernăuţi. S-au pus astfel în valoare talente, s-au readus în atenţia publică tradiţii şi obiceiuri, s-au organizat numeroase expoziţii de artă plastică şi fotografie, de costume populare, s-au lansat cărţi. A fost un util schimb de experienţă pentru instructorii  şi membrii formaţiilor artistice şi un mijloc de comunicare între generaţii, de revitalizare a activităţii culturale din unele zone. Asemenea frumoase experienţe au fost consemnate în volumul „Artele în dialog. Sărbători ale spiritului”, apărut în 2016,  sub semnătura autoarei acestor rânduri, care a avut privilegiul de a fi cronicarul întâlnirilor din cadrul proiectului.

Spre bucuria noastră, proiectul s-a reluat printr-o întâlnire de excepţie la Gura Humorului, în dialog intrând un grup din cadrul Ansamblului „Perla” şi grupul vocal „Ţărăncuţele” din Marşinţi, reprezentând Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuţi, director prof. Iurie Levcic. La Vatra Dornei s-a respectat tradiţia ca întâlnirile de proiect să se desfăşoare  în ziua de 30 ianuarie, un dublu prilej de sărbătoare. La Casa de Cultură  „Platon Pardău”, gazdă şi partener în organizarea dioalogului, au fost prezenţi Călin Brăteanu, directorul CCPCT, colegii săi  Constanţa Cristescu, Ioan Manole, Mihai Pânzaru-PIM, Casian Balabasciuc, Victor Rusu, Liviu Rotariu, Alexandru Negrea, Gheorghe Senciuc, însoţiţi de vestiţii rapsozi Vasile Ungureanu din Mălini, declarat de UNESCO „tezaur uman viu” şi premiat de preşedintele României cu „Meritul Cultural” cls. a III-a, şi Liviu Ţăran, din Fundu Moldovei, un adevărat performer al interpretării la fluier, de grupul de doamne reprezentând „Asociaţia femeilor active” din Gura  Humorului.

Reluarea proiectului a fost salutată de Violeta Codorean, directoarea Casei de Cultură, care a subliniat importanţa acestuia ca reunine a talentelor şi a valorilor, ca mijloc de promovare a zonei. Călin Brăteanu a făcut cunoştinţă celor prezenţi  (membrii  Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, membrii filialei „Arboroasa” a ACPBB, alţi iubitori de cultură) cu invitaţii, a salutat prezenţa presei (Orion Media, Radio Dorna) care promovează evenimentele culturale din zonă şi a transmis microfonul scriitorului Casian Balabasciuc. Profund şi sensibil, cunoscut promotor al adevăratelor valori, vorbitorul a susţinut o lecţie de dragoste de ţară, însoţindu-şi pledoaria cu un grupaj de poeme dedicate lui Mihai Eminescu. Pentru o zi de sărbătoare, cei mai tineri membri ai grupului „Flori de merişor” de la Şcoala Gimnazială Poiana Stampei, instruiţi de înv. Almeria Miron, şi însoţiţi de directoarea şcolii, prof. Dorina Paicu, coordonatoarea întregului grup, au interpretat câteva pricesne.  Împreună cu colegii mai mari, au cântat  folk, pe versuri de Mihai Eminescu, îndrumător al grupului folk fiind prof. Vasile Chiforescu. Muzicolog dr. Constanţa Cristescu a anunţat apropiata apariţie a două materiale importante pentru mişcarea culturală: „Ghidul iubitorilor de folclor”, nr. 9/2019, şi un nou volum de valorificare a moştenirii  lăsate de Al. Voevidca (primul a fost lansat în cadrul proiectului „Folclorul din cărţi”, coordonat de dr. Cristescu). Reputata specialistă regretă că nu se mai face educaţie muzicală în şcoală, că au dispărut corurile de copii (se oferă să-i sprijine pe cei interesaţi  de reluarea acestei activităţi), că specialiştii tineri nu au aplecarea şi dăruirea celor de dinainte. Sunt şi excepţii, vorbitoarera evidenţiind activitatea desfăşurată la Şaru Dornei (director de Cămin Cultural Vasilica Dascălu, prezentă la manifestare), cea de la Poiana Stampei sau cea de la Ciocăneşti  director de Cămin Cultural Petru Lupescu de asemenea prezent, împreună cu primarul Radu Ciocan). „La Ciocăneşti, copiii joacă teatru, cântă, recită (cincizeci de copii au recitat poezie patriotică la Festivalul «Inimă de român», ediţia a II-a din decembrie anul trecut – n.n.), încondeiază ouă, au scris o carte de poezie şi proză” a subliniat muzicolog dr. Cristescu. Antologia de poezie şi proză „M-am născut în Ciocăneşti”, în care semnează nouăsprezece copii, a fost prezentată de prof. îndrumător Claudia Samson, care a subliniat şi sprijinul primit din partea poetului Sorin Poclitaru. Patru dintre autori, Alexia Samson, Ciprian Borgovan, Bianca Mihaela Ţăran şi Petronela Giosan şi-au prezentat, cu emoţie, creaţiile. Grupul folk al şcolii, îndrumat de înv. Bogdan Şipot, a interpretat imnul şcolii şi „Jurământ la Putna”. Muzicolog dr. Constanţa Cristescu i-a prezentat pe cei doi rapsozi care au impresionat publicul prin interpretarea unor doine, dar şi a unui cântec de joc (Liviu Ţăran, acompaniat la cobză de Călin Brăteanu).

Poetul Ioan Manole, consultant artistic la CCPCT, a vorbit despre cărţile dedicate Centenarului, prefaţându-şi intervenţia cu câteva observaţii pertinente despre educaţia din  zilele noastre, despre temeiurile existenţei noastre ca ţară, ca neam. Cartea semnată de prof. univ. dr. Mihai Iacobescu „Reflecţii privind România Mare. Zămislire, evoluţie, prăbuşire” este apreciată ca fiind „completă, rotundă, cu multe informaţii inedite despre evenimente, despre Carol al II-lea” monstrul şi blestemul neamului”, cum îl califică vorbitorul, despre anul 1927, care „a bulversat perioada interbelică, demitizată de autorul cărţii”. Volumele semnate de Ion Filpciuc, „Generalul Iacob Zadik în Bucovina” şi „Temeiul Unirii Bucovinei cu Rregatul  României”, aduc „informaţii interesante despre unire, despre români providenţiali, dar şi despre cei care s-au vândut”. Volumul „Dulce-amar de Bucovina”, semnat de ziaristele Doina Cernica şi Maria Toacă, este apreciat ca „o carte cu o amprentă academică”. Col. (r.) Ioan Abutnăriţei a vorbit despre „Eminescu şi istoria Bucovinei”, subiectul fiind tratat de istoricul Mihai Iacobescu în volumul „Comoara de la Voroneţ”. Vorbitorul a apreciat atenta documentare vădită în  scrierile lui Ion Filipciuc, subliniind că volumul despre Iacob Zadik urmăreşte cu acribie etapele unirii Bucovinei cu România. Prof. Victoria Ostaficiuc a evocat viaţa culturală a Dornei de altădată, mai bogată decât cea din prezent. Ne-a încântat cu „Balada” de Ciprian Porumbescu eleva Arina Pantază, de la Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Vatra Dornei, îndrumată de prof. Alina Tiniuc. A fost rândul scriitoriilor dorneni  să  se prezinte. Am evidenţiat  succint activitatea culturală şi literară a prof. Jenica Romanică, coordonatoarea cenaclului „Cornelia Maria Savu”, dar şi particularităţile tematice şi stilistice ale recentului său volum „Interferenţe cromatice”, care cuprinde proză scurtă, pagini de jurnal, note de călătorie, recenzii de carte şi film, încercări de pamflet, toate redate într-un limbaj decent, cu respect pentru cuvântul care capătă culoare şi lumină. Au recitat din creaţiile proprii Jenica Romanică, Gruia Ungurian, subsemnata şi Violeta Codorean, din poezia Violetei Cîmpan. Maestrul Mihai Pânzaru-PIM a apreciat activitatea pictorului dornean David Croitor, „un artist de talie mondială”, a pictoriţei Rodica Buşcu, a scriitorilor dorneni, a profesorilor „care se dăruiesc copiilor”. „Românul e uluitor şi minunat” a conchis maestrul PIM, regretând că în prezent cultura nu are sprijin material suficient. În sala de expoziţie, maestrul PIM şi artistul fotograf Victor Rusu au prezentat  două expoziţii „Grafică din lirica eminesciană” şi „Miniaturi bucovinene”. Gazdele au expus ii lucrate în cadrului grupului „Şezătoarea  Vatra Dornei” care activează în cadrul Muzeului de Etnografie, cu accent pe autenticitate, păstrarea şi transmiterea artei tradiţionale, reprezentativă pentru zona noastră. Au expus Minorica Şulschi, Lorica Bota, Paraschiva Abutnăriţei, Domnica Netea, Genoveva Ştefiuc, Anica Facina, Ruxandra Irina Ardeleanu, Elena Ungurian, prezente fiind  Nicoleta Irimescu, una dintre iniţiatoarele şezătorii, şi Brighita Baciu. Apreciem schimbul de experienţă realizat cu femeile active din Gura Humorului, considerăm că frumuseţea şi complexitatea manifestării ne-a încărcat de energie pozitivă, necesară pregătirii altor manifestări. Dialogul artelor va continua în alte localităţi, dovedind că rămâne un proiect de succes.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: