Victor Morariu, caiet nr. IV,
1 sept. 1917- 4 Decemvrie 1920
Mergând la apă, am stat de vorbă cu doi Bosănceni demobilizaţi; veniau de pe frontul italian, unde a apucat care încotro. Am şi făcut propagandă; teren potrivit, ei fiind amărâţi de necazurile ce le-au îndurat.
Entuziasm: ediţia specială a „Mişcării cu mobilizarea generală şi ultimatul guvernului român la adresa lui Mackensen, care e o splendidă satisfacţie- „Kriegsengalbe”: Envartungsvole Spannung in Czernovitz. Rumanische Truppen in Anmarische.
A venit şi Morariu al Adelei, care spune că Ucrainii au ieşit din Cernăuţi.
Revanşă: guvernul român pretinde dela ofiţerii şi statul major economic german bilete de despădughere.
La Iaşi, a sosit delegatul comitetului Naţional din Ungaria, locot. Popovici, cu un mesagiu în care se cere Unirea.
D.am. „matură scripturistică” în salonul lui Dr. Sperber.
Marţi 12/XI. La Viena: adunarea naţională. Proclamarea republicei. Ultima şedinţă a parlamentului, la care participă încă Isopescul- Grecul şi Simionovici.
Telegramă ministrului instrucţiei Poni, din p. corpului didactic român din Suceava. Am asteptat în zădar timp de un ceas sosirea unui excadron de cavalerie. – „Gl.B. nr.6 cu „Bine aţi venit!” Iar „V.n. nu apare! Sebi se oţăreşte că „ a învins cealaltă politică: Doboş Cozmiuc…!”
Dr. Tarangul mi-a spus că ieri s-au întrunit preoţii din Suceava, ca să sfătuească despre edarea unei gazete poporale. Lui Doboş nu-i place. La primăria; cunoştinţă cu maiorul Bogdan. Aice Doboş, Batariuc, Ivanovici, Marcean etc., în chestia organizării jandarmeriei.
La poştă se telefonează acum la Cernăuţi.
Poate că n-a fost bine că în prezenţa maiorului Bogdan i-am spus lui Doboş că foaia poporală nu trebue să înjure în Austria, apoi că „Vecinica pomenire” n-a fost inspiraţie bună.- M-am întors deci deprimat. – N-au venit gazete nici din Cernăuţi nici din România.
D.am. Macariciuc; invitare la repetiţii pentru concertul festiv.
Ştire îngrijorătoare despre Leca, dela un Stroieştean: compania lui a mers ca „Arbeiterkompagnie” aproape de front, dar apoi venind „neprietenul” în putere mare, a trebuit să meargă chiar în front. Ordonanţa lui Leca, a căzut…….
Gazetele din Cernăuţi cu descrierea întrării trupelor româneşti. A fost o întrare triumfală.- În N.r. un ofiţer român povesteşte din „Zilele uitate”, cum la retragerea din Martie a trupelor române, Dr. Lupu i-a dat 5000 lei ( în hârtii ruseşti şi româneşti), ca să-i întrebuinţeze cum va şti el mai bine, pentru cauza românească. –Iorga despre „Vulturul îndărătnic”: habsburgii, cari încă şi acum fac intrigi şi caută să scape. „A doua zi după cele mai frumoase manifestaţii, popoarele cari abia şi-au cucerit libertatea, trebue să fie pe fază faţă de un astfel de duşman”.
Ştirea că Mackensen ar fi capitulat, cu 140.000.
-Isăceanu(!) reclamă Odoarele Bucovinei, pe cari Nemţii le-au dus la „Kunsthistorisches Museum” din Viena; Delegaţii noştri la tratatul de pace cu cuvântul”.
În urma incheierii armistiţiului general, trupele rom. şi-au oprit înaintarea, până la noi ordine.
l.am. l-am condus pe un maior cu soţia şi fiică-sa- aceasta gimnazistă în cl.III-a la cvartirul său(d-na Bilaşevschi). Mi-a propus să tin fetei lecţii.
„Morgenblat” confiscată de Doboş!
Joi 24/XI Primii fulgi.
Scrisoare Oldei.- Cu Moldovan, care zice că Aurel capătă serviciu în Bucovina, probabil la Storojineţ.- La 11 adunare cu ţăranii, la Sfânt. Oratori: Doboş (despre rostul războiului), Ştefan Blându(violent cerând ca funcţionarii străini să fie înlocuiţi), farmacistul Blându din România, păr. Boca,(arătând de ce a îngăduit D-zeu grozăviile războiului), apoi eu(am început de la păr. Morariu, apoi am spus apelul), în sfârşit gen. Neculce, căruia la sfârşit Doboş i-a adus la cunoştinţă cererea poporului pentru înlocuirea funcţionarilor străini. El a cerut petiţie în scris, linişte şi răbdare.
Adresă către”Gl. B.”, compusă de Ciuntuleac: să apară ca jurnal cotidian. Cotizaţie pentru fondul ziarului.- A iscălit chiar şi Polonic.
Scrisoare lui Puşcariu: dorinţele profesorilor din Suceava.
-D.am.prima repetiţie p. concert: „Trăiască Regele”.
Au mai sosit 3 numere din „F.pop.rom.”; regim.64 din Orăştie a jurat credinţă Consiliului Naţional român .Peste tot situaţia în Ardeal e în mâna Românilor. Şi la Viena pe o cazarmă drapelul român, şi pe un drapel la Pola!
A fost soţia lui Niculai Ujeniuc; povesteşte că au venit alţi Stroieşteni din Montenegro şi zic unii că Niculai e mort(?), iar alţii zic că el ar fi fugit cu Leca la România.
Gazeta din Cernăuţi cu constituirea noului guvern al Bucovinei, în frunte cu Iancu Flondor. Am ajuns deci sub Radu Sbiera.
Sebi, despre adunarea de ieri: „Am să vă învăţ să nu vorbiţi!”…Flondor i-a spus: „ Am informaţii că te-ai purtat regretabil la Suceava”.!…. Sîmbătă în 16/XI
Tata lui Ieşan povesteşte cum jidauca Hilsenrad lăuda „Ucrăimea”… Iată un motiv nou pentru adunările poporale.
Duminecă în 17/XI. La Viena cununia d-şoarei Viorica Ursuleac cu Dr. Drugo Klepac, medic militar şi propr.mare de Naşiţa.
A murit sora Adelei, Aglaia. -lu Ciuntuleac. La Sebi; el vrea să transforme ”Viaţa nouă” în gazetă pentru popor.
În „N.r.” Alex. Lapedatu incepe o serie interesantă de articole despre problemele etnografice în Ungaria.
-„Gl.B.” cu telegrama Regelui Ferdinand cătră Iancu Flondor.
Luni 18/XI-Sâmb.23/XI. Săptămâna care a trecut nespus de iute cu repetiţiile pentru concert şi cu gazete. Decepţii: înaintarea în Ardeal, se face de tot prea încet. Se induc diferite cauze: că nu se prezintă oamenii la mobilizare, apoi că saşii opun rezistenţă.
-Joi 21/XI a fost constituirea Consiliului national districtual. –D.am. a sosit Fănel. Despre Leca ştire de la elevul meu Teleaga, care a fost în compania lui: prins cu întreagă compania de comitagii muntenegreni. Soldaţilor le-au dat drumul, dar pe ofiţeri i-au oprit. –Altă versiune (izvor un Mitric- Bruja) ar fi dezertat la Franceji.
Duminecă 24/XI. La Cernăuţi soseşte un tren cu refugiaţii din Basarabia. -”Gl.B.” ziar cotidian. La Chişinău sărbare pentru Unirea Bucovinei, la care a vorbit şi tătuca.
Zi de sărbătoare. Tedeu şi parastas la Sfânt. Predică festivă: Dr. Tarangul, cu motto: „Iară acum ce este bine şi frumos decât ca fraţii să locuiască împreună?”- „Trăiască Regele!”. Corpul ofiţeresc cu noul comandant al garnizoanei, col. Liciu.- La sfârşit, păr. Sidorovici împarte colacul la soldaţi.
Sara: concertul festiv. Discurs de deschidere al subsemnatului, o mică poticnire, dar încolo bine. Mersul ideilor: tragedia românismului în războiul mondial. Momentele de înălţare; „die Verrater haben gesiegt”. Cei ce se bucură cu noi: umbrele luptătorilor bucovineni, indeosebi C.Porumbescu
„Nu simţim de ajuns fericirea” „Să preamărim pe acela ce ne-a dat-o”. – Corul cam bolşevic; la”Baladă” chics al d-şoarei Piţul, care l-am scos prea mult în relief. Tabloul vivant: cu jandarm austriac autentic: Cervinschi. La dans îmbulzeală. M-me P.-stenogr.- (va urma) (MARIA OLAR)
Comentarii