Serată literară la Fălticeni

Grigore Ilisei 75

Galeria de Artă din cadrul Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni a găzduit, marţi, 20 noiembrie, serata literară Grigore Ilisei 75 – Lansarea trilogiei româneşti „Palimpseste regăsite”. Cele trei romane apărute în această lună la Editura Junimea din Iaşi sunt „Pasaj de raţe sălbatice” – ediţia a II-a, „Între linii” – ediţia a II-a şi „Dincolo şi dincoace de linii” – ediţia princeps.

O zi a limbii române la Fălticeni

Publicist, realizator de radio şi televiziune, prozator, memorialist, critic de artă, Grigore Ilisei s-a impus profesional în literatura română prin cele peste 30 de volume de proză scurtă, reportaje, jurnale de călătorie şi romane şi prin colaborările pe care le-a avut la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Contrapunct” etc.

„Astăzi este o zi a Fălticenilor, este o zi a limbii noastre române, este o zi a insomniilor productive din care au ieşit cărţile lui Grigore Ilisei, este o zi din care ne împărtăşim toţi, este o zi în care o bucurie vi se dăruieşte dumneavoastră. Nimic nu ar fi literatura lui Ilisei şi nici a oricărui mare scriitor dacă nu ar fi cititori, dacă nu ar fi oameni care să aibă printre lucrurile de preţ ale casei lor cărţile. Dacă nu se citeşte cartea, degeaba este scriitorul, nimeni nu se uită la el, chiar dacă ar sta pe cel mai semeţ soclu. Dumneavoastră sunteţi cei care aţi dat sporul şi măsura frumuseţii acestei zile.

Cuvintele lui Grigore Ilisei sunt ca mierea care curge de pe acoperişul unei biserici. Fiind fecior de preot, trăind într-un mediu parohial, clerical, Grigore a avut acces la cărţi vechi, cu viniete, cu litera iniţială împodobită, cu sunetele limbii puse într-o altă consonanţă decât limba modernă. Viersuirea lui, pentru că este un om poetic nu numai un prozator veritabil, vine din frumuseţea cuvintelor de odinioară, dar şi dintr-un discurs impecabil pe care îl are Grigore Ilisei atunci când vernisează o expoziţie sau prefaţează un volum de artă. Cuvântul meu este doar o sclipire în plus la omagiul care i se cuvine acestui înalt scriitor contemporan”, şi-a prefaţat preotul şi poetul Constantin Hrehor omagiul adus scriitorului Grigore Ilisei la împlinirea vârstei de 75 de ani şi la lansarea unei trilogii româneşti.

Cărţile rodesc în oameni

Scriitoarea Mihaela Grădinariu a prefaţat romanul „Dincolo şi dincoace de linii”, şi este una dintre persoanele care a citit chiar şi de patru ori scrierile lui Grigore Ilisei. Domnia sa a vorbit despre producţia editorială care marchează trei sferturi de veac a lui Grigore Ilisei.

„Grigore Ilisiei a ales să-şi înflorească această zi nu în Iaşul marilor iubiri, ci în Fălticeni, în vatra care l-a plămădit, în vatra care i-a fost leagăn, în vatra care ar trebui să fie, şi nu numai astăzi, grozav de mândră că are un astfel de nume. Fără să o ştie, profesor mi-a fost Grigore Ilisei, pe care îl cunosc de foarte multă vreme, dar nu ne-am văzut faţă în faţă decât foarte târziu, pentru că Dumnezeu a orânduit ca întâlnirea dintre oameni să se petreacă atunci când vrea El, şi nu atunci când vor oamenii. Mi-a fost profesor într-ale vorbitului, pentru că urmăream cu mult interes şi cu mult drag vorba domoală şi înţeleaptă, fără să ştiu chipul celui care vorbea la radio. Apoi vocea a apărut pe ecranul televizorului, pe TVR Iaşi, iar mai târziu vocea a prins un contur de lumină care a fost dat de scris şi cărţile sale.

Aceste trei cărţi pe care le vedeţi în faţa dumneavoastră nu sunt altceva decât o carte a facerii, a desfacerii sau a refacerii unui întreg neam. Mărturisesc că la primă lectură le-am mâncat, le-am devorat, le-am absorbit, sau ele m-au absorbit pe mine, pentru că în momentul în care intri într-o rezonanţă cu o scriitură se stabileşte o legătură care nu va putea fi ruptă niciodată, ci, dimpotrivă, cărţile vor rodi în oameni (…)

Această legătură e încă vie şi astăzi”, a spus profesoara Mihaela Grădinariu.

Călin Alupei, un pictor mereu aproape de sufletul lui Grigore Ilisei

Vădind o unitate stilistică remarcabilă, oglindă a unei personalităţi echilibrate, cu apetit pentru nuanţe, sentimental în doze potrivite, toate aceste calităţi fiind acoperite de un nedezminţit har de povestitor, l-au determinat pe Grigore Ilisei să scrie romanul ciclic „Palimpseste regăsite”, reeditând două cărţi „Pasaj de raţe sălbatice” apărută prima oară la Editura Omnia, Iaşi în 1996, şi „Între linii”, apărută la Princeps Edit, Iaşi, în 2005, la care s-a adăugat volumul „Dincolo şi dincoace de linii”. Cele trei cărţi sunt ilustrate de Călin Alupi, strălucit reprezentant al picturii ieşene, cu un destin artistic influenţat de istorie. Fiul al Basarabiei, după absolvirea vestitei Academii de Arte Frumoase din Iaşi este aşezat între cei mai înzestraţi pictori ai generaţiei sale, fiind şi profesor la Academia de Belle-Arte din Iaşi. Instaurarea regimului comunist, în 1948, abrogă valoarea personală, onoarea şi demnitatea, pictorul trăind permanent sub ameninţarea că poate fi ridicat oricând, într-o noapte, pentru că nu a dorit să-şi pună penelul în slujba redării transformărilor socialiste.

„«Pasaj de raţe sălbatice» este o carte închinată pictorului Alupei. El este modelul inspirator, de el am fost impulsionat ca să vorbesc despre drama basarabeană şi de întâmplările pe care le-am aflat de la el din timpul războiului şi imediat de după război. Trecea Prutul, înot, cu mare atenţie să nu fie văzut de grăniceri, şi un stol de raţe sălbatice trecea tot pe deasupra Prutului în acelaşi timp. Gândul lui a fost: Iată, ele sunt libere, nu le opreşte nimeni. Sârma ghimpată opreşte fiinţa umană”, ne-a mărturisit Grigore Ilisei ce l-a determinat să scrie prima carte din această trilogie literară.

Taifasurile care apropie oamenii

Cu cuvinte alese, scriitoarea Doina Cernica a zugrăvit portretul povestitorului Grigore Ilisei, cel care s-a impus în literatura română printr-o individualitate inconfundabilă, prin proză cu nuanţe psihologice, cu naraţiunea după tehnica palimpsestului, considerând că „vocea cea mai puternică, condeiul cel mai puternic al acestei vremi, vine din Fălticeni”. Doina Cernica a vorbit şi despre datoria pe care o are faţă de scriitorul Grigore Ilisei şi scrierile sale despre Fălticeni, scrieri care au contribuit „într-un mod extraordinar” la ataşamentul cunoscutei jurnaliste din Suceava faţă de Fălticeni.

„Iubindu-l pe Nicolae Labiş, avem sărbătoritul zilei de astăzi în ipostaza de copil, pentru că, cu mulţi ani în urmă, la botez, Grigore Ilisei a fost ţinut în braţe de poet. Îi sunt datoare lui Grigore Ilisei pentru că prin taifasurile sale, prin interviuri, m-a apropiat de oamenii pe care îi respectam pentru scrisul lor, neuitatul Constantin Ciopraga fiind unul dintre aceştia. Îl apreciez pentru scrierile pline de delicateţe, de fineţe, dovadă a unei nobleţi umane, îl preţuiesc pentru faptul că a venit la Fălticeni şi a încercat să sporească valoarea acestor locuri aducând oaspeţi de seamă, unul dintre aceştia fiind Dan Hăulică”, a spus Doina Cernica.

Este ca o binecuvântare să îl auzi vorbind

Inginerul Vasile Tofan, fostul primar al Fălticeniului, consideră că este o bucurie, o plăcere să îl auzi de Grigore Ilisei „vorbind despre orice, despre oricine, e ca o binecuvântare să îl auzi vorbind şi despre sine, chiar dacă acum o face acum cam din 5 în 5 ani. Mie viaţa publică mi-a adus câteva prilejuri aparte de trăire, de împlinire, de cunoaştere. Îl cunoscusem pe părintele Ilisei, dar am reuşit să stau aproape şi de fiul său, domnul Grigore Ilisei, într-o perioadă în care a trebuit să ne unim forţele pentru a putea reabilita şi a reda circuitului turistic Muzeul de Artă «Ion Irimescu»”, a precizat Vasile Tofan.

Profesoara Maria Creţu, de la Mălini, a vorbit despre întâlnirile şi amintirile depănate la Mălini şi Văleni, cunoscutul prozator şi publicist fiind născut pe 20 noiembrie 1943, la Văleni-Stânişoara, despre primul acrostih dedicat lui Grigore Ilisei, care se vroia o alăturare de imagini a cărţilor sale, urările la împlinirea a trei sferturi de veac fiind făcute tot printr-un acrostih.

Mereu prezent în viaţa culturală a urbei de pe Şomuz

Marcat de numărul impresionant de mare de persoane dornice de a se reîntâlni cu scriitorul Grigore Ilisei, gazda evenimentului, Teodor Brădăţanu – managerul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, a mulţumit în numele muzeului lui Grigore Ilisei pentru beneficiile aduse acestei instituţii prin activitatea literară, publicistică, jurnalistică, dar şi prin discursurile avute cu ocazia vernisajelor.

„Ne aflăm în mijlocul a trei evenimente culturale la care este părtaş Grigore Ilisei: vernisajul expoziţiei lui Gabrel Baban, prezentarea creaţiei maestrului Ilisei de astăzi, şi nu peste multă vreme, pe 1 Decembrie, vom avea o vernisajul unei expoziţii foarte importante, „Un pictor de front. Aurel Băeşu (1896-1928)”, care va fi prezentată de Mihaela Cristina Verzea, director adjunct al Complexului Muzeal Neamţ, şi Grigore Ilisei, scriitor, publicist, jurnalist”, a precizat Teodor Brădăţanu.

Oamenii şi locurile îl cheamă acasă pe Grigore Ilisei

„Ne împreunăm într-o îmbrăţişare sufletească de a fi prezenţi la acest moment, 75 de ani. Oamenii şi locurile ne-au chemat magnetic spre ţinutul acesta al Fălticeniului. Sunt la Fălticeni cu băiatul meu care locuieşte în Belgia şi care a venit special pentru acest eveniment, cu soţia, Ecaterina, rudeniile de la Mălini şi cu trei cărţi care marchează vârsta mea, dar şi un moment al existenţei.

Mă bucur că am reuşit să scriu această carte, «Dincolo şi dincoace de linii», o imagine a timpului pe care l-am străbătut din 1989 până acum, cu luminile lui, cu umbrele lui, cu dramatismul, speranţele, deşertăciunile, dezamăgirile pe care le-am trăit şi le trăim mereu. Mă bucur că am avut energia să revăd celelalte două romane, unul început înainte de 1989, continuat după şi apărut în 1996, şi al doilea apărut în 2005. Îmi plătesc şi o datorie faţă de oraşul în care am crescut, la aceste cărţi s-a adăugat albumul pe care l-am făcut în această toamnă pictorului Gabrel Baban şi se află în pregătire la Editura Trinitas şi va apare în curând o selecţie cu textele publicate în ziarul Lumina al Patriarhiei Române.

Marchez ziua existenţei mele îngenunchind părinţilor mei. Sunt născut într-o noapte de 20 noiembrie, iar numele Grigore vine de la Grigore Decapolitul, sfânt cinstit în această zi. Mă mai cheamă Dragoş, fiind născut pe Valea Moldovei, voievodul Dragoş fiind considerat „Descălecătorul”, iar întemeierea Moldovei este asociată cu numele lui. Bunica mea, fiind cea care m-a declarat la primărie, a spus că trebuie să fie o trinitate şi mi-a dat numele bunicului, Gheorghe. Sunt 75 de ani – trei sferturi, trei prenume şi trei cărţi”, a spus Grigore Ilisei.

A debutat în Zori Noi, în 1961

Cetăţean de Onoare a municipiului Fălticeni, Grigore Ilisei a urmat cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni (1957-1961), apoi cursurile Facultăţii de Filologie, secţia limba şi literatura română, a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1966. În perioada 1966-1968 a fost redactor la Studioul de Radio Iaşi, apoi corespondent pentru Radio Bucureşti (1968-1972) şi redactor-şef adjunct la Radio Iaşi (1972-1983). A fost redactor la revista „Convorbiri literare” (1983-1990), director al Studioului de Radio şi Televiziune Iaşi (1990-1994), director şi realizator de emisiuni la Studioul de Televiziune Iaşi (1994-1997). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi. A debutat publicistic în „Zori noi” din Suceava, în 1961, sub pseudonimul Grigore Spiru, iar prima povestire – „Singurătate” – i-a apărut în revista „Cronica”, în 1970. Editorial a debutat în anul 1972, la Editura Junimea, cu volumul de povestiri „Năvod pentru scrumbii albastre”. De-a lungul timpului a colaborat la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Contrapunct”, a publicat volume de proză scurtă, reportaje, jurnale de călătorie şi peste 10 romane. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a (1979), precum şi cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002).

Diplomă de excelenţă din partea Societăţii Scriitorilor Bucovineni

La finalul manifestării, Doina Cernica i-a înmânat scriitorului Grigore Ilisei o Diplomă de excelenţă din partea Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi preşedintei acesteia, scriitoarea Carmen Veronica Steiciuc, „pentru timpul pe care la dăruit şi prin care s-a dăruit pe sine pentru a contura pagini de o frumuseţe desăvârşită în spaţiul literar românesc şi în egală măsură pentru a promova spiritualitatea din Ţara de Sus”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: