Cu Eminescu în An Centenar – „Trasee eminesciene” 2018, la Putna

Mihai Eminescu a venit la Putna în 1871, la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, şi nu a mai plecat niciodată din inima monahilor de aici şi din inima ctitorului ei, Sfântul Ştefan cel Mare. Nici Putna şi Sfântul Voievod nu au mai plecat niciodată din inima lui. Precum el a amintit mereu de Sfântul Ştefan în scrierile sale, şi monahii şi-au amintit mereu de el în rugăciunile lor.

În 1935, ca semn al prezenţei lui la Putna, în incinta mănăstirii a fost aşezat bustul său. În biserica voievodală şi în jurul acestui bust, au loc în fiecare an diferite evenimente culturale, care sunt, în fapt, serbări ale identităţii româneşti. Ele nu puteau să lipsească în anul 2018, Centenarul Marii Uniri – Centenarul împlinirii visului lui Eminescu de unitate, dar şi al Sfântului Ştefan cel Mare, al atâtor strămoşi care au luptat pentru unitate şi libertate.

Între cele mai frumoase evenimente ale Anului Centenar s-au numărat cele două premieri ale Concursului „Trasee eminesciene”, care au avut loc la Putna: 15 iunie – Premierea elevilor suceveni şi 14 august – Premierea elevilor din Cernăuţi şi Chişinău.

Acum, când Anul Centenar se apropie de sfârşit, dar mai ales când ne apropiem de datele de 28 noiembrie – Unirea Bucovinei şi 1 decembrie – Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, ne amintim cu emoţie de bucuria elevilor laureaţi.

Trasee eminesciene – un concurs care îmbină frumuseţea cu profunzimea

Aflat la ediţia a V-a în acest An Centenar, concursul a fost iniţiat şi este vegheat de domnul consilier judeţean Mihai Grozavu, din dragostea dumnealui pentru Eminescu şi pentru formarea elevilor în spiritul virtuţilor întruchipate de Eminescu. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în fiecare an, Părintele Stareţ al Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, se îngrijeşte de buna desfăşurare a premierii la mănăstire.

Tema concursului este recitarea din lirica eminesciană, iar premierea se desfăşoară în fiecare an la Putna. Concursul se adresează elevilor din clasele V–XII de la şcolile din judeţul Suceava, unităţile de învăţământ cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi, Ucraina, şi şcolile din municipiul Chişinău, Republica Moldova. Adică elevilor români despărţiţi azi de Prut în trei.

Scopul concursului este însuşirea operei marelui poet Mihai Eminescu şi învăţarea corectă a limbii române, iar prin ambele se adânceşte cunoaşterea şi simţirea identităţii româneşti de către elevii participanţi.

După ce recită premianţii, ca un dar făcut acestora, organizatorii le oferă posibilitatea să o asculte pe Adela Şulea, recitatoarea mai mică decât toţi premianţii ca vârstă, dar cu o experienţă uriaşă de recitator.

La final, ghizii mănăstirii le prezintă elevilor pe îndelete biserica voievodală, paraclisul şi Muzeului mănăstirii. Prin această vizită de suflet, elevii au parte de cunoaşterea valorilor de patrimoniu care definesc epoca domnitorului Ştefan cel Mare, de explicarea legăturii unice a lui Mihai Eminescu cu Putna şi de înţelegerea unităţii dintre istorie, civilizaţie şi credinţă la români. Cu acelaşi prilej, elevii se întâlnesc cu personalitatea acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta, marea profesoară care a fost preşedinta a zeci de concursuri de Limba şi literatura română şi care a ales să fie înmormântată la Putna.

Ca în fiecare an, organizatorii Concursului au fost: Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Mănăstirea Putna, Consulatul României la Cernăuţi, Inspectoratul Judeţean Şcolar Suceava, Teatrul Matei Vişniec, Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat din Regiunea Cernăuţi şi Direcţia Generală Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport a Primăriei Chişinău.

Două premieri, două sărbători: 15 iunie şi 15 august

În 15 iunie, de ziua trecerii la cele veşnice a lui Mihai Eminescu, a avut loc la Mănăstirea Putna premierea câştigătorilor suceveni ai concursului.

Înainte de premiere, a fost săvârşită slujba Parastasului de către un sobor de părinţi ai mănăstirii.

Festivitatea de premiere a fost condusă de Ion Manole, de la Centrul Cultural Bucovina. De la aceeaşi instituţie, care este principalul organizator, au mai participat Călin Brăteanu, director al Direcţiei pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale a CCB, şi Viorel Varvaroi, fost director al CCB. Alături de ei, au fost prezente fosta organizatoare a concursului, Carmen Veronica Steiciuc, în prezent director al Teatrului „Matei Vişniec”, şi inspectorul şcolar Isabel Vintilă. Ca o recunoaştere a importanţei concursului, la această festivitate de premiere au fost prezenţi, împreună cu Mihai Grozavu, mai mulţi consilieri judeţeni: Nichitean Brânduşel, Gavril Vârvara, Gheorghe Monoranu, Dumitru Dumitru, Gavril Mihai, Vasile Iacoban.

Elevii din regiunea Cernăuţi şi cei din Chişinău au fost premiaţi cu prilejul vizitei în Bucovina pentru sărbătoarea Adormirii Maici Domnului – 15 august. La Putna, ei au ajuns cu o zi înainte de sărbătoare, care este şi hramul mănăstirii.

Înainte de premiere, Înaltpreasfinţitul Pimen a adresat câteva cuvinte emoţionante elevilor prezenţi, felicitându-i pentru modul în care îşi păstrează identitatea românească. De asemenea, a explicat importanţa unităţii şi conlucrării românilor din diferite regiuni, citându-l pe Eminescu: „Să păstrăm această comuniune etnică dintre noi, comuniunea de simţăminte creştine, să păstrăm limba, credinţa şi biserica, ce ne-au ţinut până acum!” Înaltpreasfinţia Sa a dăruit premianţilor cărţi cu citate formative din scrierile lui Mihai Eminescu.

Grupul din Basarabia s-a prezentat ca un grup unitar. Recitarea lor a fost la superlativ în câteva cazuri: Monica Pârlici, Maria Magdalena Codruţă, Cristina Stratan, Alina Gâscă, Claudio Delinschi. Dar foarte buni şi sensibili au fost şi Victor Luca, Marinela Gribincea, Gabriela Rudnic, Ştefan urcanu şi Nicoleta Cotruţa. Ei au fost pregătiţi de exigentele profesoare Alioana Ţurcanu, de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, şi Aliona Delinschi, de la Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău.

Premianţii de la Cernăuţi au fost însoţiţi de două profesoare inimoase. Coordonatorul grupului a fost profesoara Lilia Govornean, metodist la Institutul Postuniversitar de perfecţionare a cadrelor didactice şi preşedintele ONG-ului „Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina”. Şi, ca în multe activităţi, a fost sprijinită de profesoara Liudmila Rotaru, metodist la Cabinetul metodic din raionul Noua Suliţă. Pentru sensibilitatea şi dăruirea lor, menţionăm numele tuturor elevilor premianţi din regiunea Cernăuţi: Anastasiia Iovytsia, Maia Crihan, Oleksandr Halak, Astasiia Yefteniieva, Anna-Renata Dulher, Anastasiia Cherkez, Tatiana Hovornyan, Anna-Biatrichiia Duhan, Bogdan Oroşan, Tetiana Tudosan.

Alături de participanţii de peste graniţă au fost reprezentanţi ai organizatorilor suceveni: Mihai Grozavu, din partea Consiliului Judeţean Suceava, Sorin Filip, managerul CCB, Alexandru Vintilă, redactor-şef al revistei „Bucovina Literară”, scriitorul Casian Balabaşciuc, de la Centrul Cultural Bucovina, şi Isabel Vintilă, inspector de Limba şi literatura română.

În viitor, premierea ar putea avea loc într-o singură zi, în primul rând în beneficul elevilor din cele trei zone, care vor putea să se cunoască şi să lege prietenii care să tracă peste Prutul care acum îi face să se poată vedea unii cu alţii doar dacă au paşaport. (Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU; Foto: ierod. TIMOTEI TIRON, Mănăstirea Putna)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: