Cinstind eroii neamului, la Rîşca

Festivalul Slătiorii

Sfârşit de octombrie, încă mijloc de toamnă. Un anotimp al culorilor şi miresmelor tari, o cumpănă a aducerilor-aminte. Un timp al mirărilor, al scotocirii înfrigurate după speranţa din ultimele raze de soare. Sfârşit de octombrie. De ani buni, în preajma Zilei Armatei, în satul Slătioara al comunei Rîşca, ultima duminică din octombrie e sărbătoarea care uneşte cerul cu pământul printr-un arbore cosmic cu rădăcinile în istorie şi vârful într-un viitor deocamdată incert. Pe ramurile lui înfloresc cuvinte aproape uitate: Patrie şi patriotism, eroi, jertfelnicie, credinţă şi neam, războaie şi martiri neştiuţi, împrăştiaţi pe câmpuri nesfârşite, de-a lungul şi de-a latul prea zbuciumatei noastre istorii.

Pe 28 octombrie, pe scena din faţa Căminului Cultural Slătioara, sub ocrotirea „cetinii din măgură”, muzica şi poezia s-au făcut rugăciune şi flacără în suflete. În organizarea Centrului Cultural Bucovina, prin implicarea Centrului pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale şi a Primăriei şi Consiliului Local Rîşca, Festivalul Slătiorii a adunat formaţii valoroase şi un public pe măsură, care a ştiut să răsplătească nu doar prin aplauze, să răspundă cu suflet la tot sufletul pus în cântec.

Şi nu doar în cântec, căci, pentru prima dată la ediţia din acest an a festivalului, muzica şi-a dat mâna cu poezia, scriitorul Casian Balabasciuc din Moldoviţa ţesând o mreajă fermecată de poeme printre cântări, poeme proprii despre războaie purtate în linia întâi, despre oamenii care nu au precupeţit nimic întru apărarea pământului strămoşesc şi a credinţei străbune: „Sunt singur, mamă, doar cu dorul,/ E rândul meu la veghe azi,/ Aşa cum ne spunea maiorul,/ Ca bradul singur printre brazi.// E rece în singurătate,/ Pustiu în suflet şi în jur,/ Departe-n noapte tunul bate/ Şi-aş vrea un ceas de somn să fur.// Păzesc altora acum somnul,/ Să nu-i o-moare vreun duşman./ Eu sunt în viaţă, mare-i Domnul,/ Am două găuri în suman.// Trimite gloanţe inamicul,/ Parcă ar da în noi cu flori./ Ne sperie-aproape tot nimicul/ Ce e aicea, te-nfiori!// Ferească sfinţii câte lupte/ Au dat ai noştri cu ai lor/ Pe câmp e plin de trupuri rupte/ Şi e de plâns cum cad şi mor.// Păcat de-atâta tinereţe/ Care risipei i s-a dat,/ Majuri dau ordine semeţe,/ Nu-l cred pe bietul de soldat.// Închei acum, măicuţă, cartea,/ Fii sănătoasă, să trăieşti,/ Iar de m-oi întâlni cu moartea,/ Să nu uiţi să mă pomeneşti!” („Santinelă”).

După cuvintele de bun-venit ale primarului Ion Bosînceanu şi ale oficialităţilor (Silvia Boliacu, subprefectul judeţului Suceava, senatorul Ilie Niţă şi deputatul Alexandru Băişanu), scena a devenit casă bună pentru Grupul Folcloric „Moldava” al Clubului Copiilor din Fălticeni, îndrumat de profesoara Lenuţa Rusu, cu un program de autentice cântece de cătănie şi război. De fapt, autenticitatea a fost marca acestei ediţii, participanţii făcând o demonstraţie de forţă a costumului popular, a prezenţei scenice şi a repertoriului bine ales.

 Nu doar folclorul a avut reprezentaţi de frunte la Slătioara. De un deosebit impact asupra ascultătorilor a fost şi Corul Parohiei Salcea, dirijat de părintele Doru Budeanu (care a şi interpretat solo o doină despre Ardeal, emoţionând publicul până la lacrimi), cu un program de cântece patriotice şi prelucrări de folclor de înaltă ţinută artistică. Printre cântece şi poeme, nu au ezitat să-şi exprime şi să-şi recunoască emoţia şi bucuria maestrul Mihai Pânzaru-PIM şi Gabriela Teişanu (emoţie la pachet cu o tulburătoare doină…), alături de o altă surpriză, pre numele ei Adela Şulea. Nume binecunoscut sucevenilor, deja artistă până în vârful genelor lungi, Adela a interpretat cu sensibilitatea-i caracteristică poezii eminesciene ce au răscolit şi suflete, şi cerul de deasupra…

Şi emoţiile s-au tot rostogolit, ca un uriaş bulgăre de zăpadă, cuprinzând cerul, pământul şi oamenii la un loc: Grupul Vocal al Şcolii Gimnaziale Rîşca „Cetiniţa” (condus de prof. Mihaela Grădinariu) întinzând pe scenă un tricolor uriaş, Grupul Vocal „Bogdana” din Bogdăneşti (îndrumat de Mihai Airinei), Grupul Folcloric „Străjerii” din Dolheştii Mici (sub oblăduirea lui Gheorghiţă Ciocîrlan), Grupul Folcloric „Obcina Stînişoarei” din Mălini (povăţuit de Vasile Ungureanu) şi Grupul Vocal „Flori de Măr” al Căminului Cultural Rîşca (care anul acesta a împlinit 17 ani de activitate, dirijat de prof. Mihaela Grădinariu), alături de talentaţii solişti Anamaria Lămăşanu, Bianca Lateş, Bianca Coifan şi Marta Andreica din Rîşca, Florina Bîgu din Praxia şi Andrei Mihailov din Fălticeni.

Un minunat moment de suflet l-a constituit programul Grupului Folcloric „Ştefan-Vodă” din Căpriana (Republica Moldova), stărostit de cobzarul Tudor Ungureanu, o poveste de neuitat ţesută din cântece de demult, instrumente tradiţionale, istoria unor graniţe de apă şi sârmă ghimpată, şi nădejde, multă nădejde într-un viitor fără fruntarii şi vămi, nădejde care a adunat şi spectatorii într-o horă a unităţii neamului…

Şi tot într-o horă s-au strâns şi copaci şi lumina de miere, şi oamenii care nu se mai dădeau dusului la cântecele lui Călin Brăteanu, căruia se cuvine să-i mulţumim pentru implicare, pentru inima cât toată România dodoloaţă şi pentru multe, multe altele… Iar finalul a aparţinut „Fanfarei lui Crăcană” din Bosanci (conducător muzical Constantin Cîrlan), ale căror instrumente au răsunat până târziu în noapte, în noaptea unei zile care a însemnat încă un prilej de cinstire a eroilor acestui neam.

Am mai întors, deci, o pagină, scrisă adânc în suflete. Şi mulţumirile noastre se îndreaptă atât spre organizatorii principali, tradiţionali, ai manifestării (Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliului Local Rîşca, Căminul Cultural Rîşca), cât şi înspre toţi cei care au pus umărul ca ediţia din acest an să fie una cu adevărat reuşită (colegii de la CCB responsabili de sonorizare, colegii din media şi toţi rîşcanii truditori, fiecare în dreptul său, pentru ca binele şi frumosul să triumfe). Festivalul Slătiorii devine, de la an la an, un reper pe harta culturală a judeţului Suceava, o lecţie necesară de neuitare a valorilor patriotice. (MIHAELA GRĂDINARIU)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: