Ameninţări

Deunăzi, senatorul Tit-Liviu Brăiloiu, în Comisia de Apărare a Senatului, a adus în discuţie chestiunea „ameninţărilor pe reţelele de socializare la adresa cetăţenilor”, de părere fiind că, spre a le contracara, se impune o legislaţie în acest sens. Concret, el s-a referit la situaţii de „incitare la tot felul de agresiuni, apar indivizi care se pozează cu pistoale, cu puşti…”, întrebând dacă serviciile MAI le cunosc şi acţionează cumva. În context, invocând posibile cazuri de „terorism” şi „spălare a banilor”, înţeleg că avea în vedere şi generatorii/ colportorii de „ştiri false”, senatorul vorbind despre „informaţii care circulă pe diverse reţele de socializare” cum că „au existat” (şi n-ar mai fi?) „140000 de conturi de Facebook fără identitate reală, (…) conturi care nu au niciun control”. Desigur, astfel de conturi există – încă de la începuturile reţelei şi nu neapărat doar cu aceste roluri –, iar, încercând să aflăm de unde a aflat senatorul numărul lor, am dat doar de o informaţie subţirică potrivit căreia acesta vine de la un fost membru #rezist care… n-a mai rezistat. De aici şi până la o lege prin care, până la urmă, toţi utilizatorii reţelei să fie „controlaţi”… apare o cu totul altă ameninţare! „Aş vrea să ştiu dacă acel serviciu (al MAI – n.n.) se sesizează (din oficiu? – n.n.) când diverşi indivizi se pozează pe Facebook şi ameninţă politicieni, cetăţeni (aha, în această ordine! – n.n.) cu armele” a mai arătat senatorul, iar colega sa de partid ministru al Apărării a zis că „acesta poate fi un subiect serios”. Serios mi s-ar părea acel politician (sau cetăţean, mă rog) care, considerându-se astfel ameninţat şi utilizând instrumentele legale deja existente, ar genera demersuri de identificare a computerului şi utilizatorului ce au emis astfel de mesaje. Nu e mai simplu (şi mai ieftin) astfel decât să tratezi o întreagă reţea de socializare ca o turmă de infractori potenţiali?