Aţi aflat deja că, la recenta întâlnire a vârfurilor UE de la Salzburg, (şi) preşedintele României „a subliniat importanţa acţiunilor de la nivelul UE”… În acest context, amintim că, în prima jumătate a anului, UE a efectuat câteva cercetări statistice privitoare la „fenomen”. Pe scurt, a reieşit că internetul este instrumentul privilegiat de generare, transmitere şi consum al ştirilor false/ dezinformării, iar, în spaţiul acestuia, vectorul principal îl reprezintă reţelele sociale. Mai departe, de aici (în funcţie de situaţii de natură a da de gândit), anumite informaţii toxice sunt absorbite şi de zone ale mass-media („tradiţionale”…). Potrivit unui eurobarometru din primăvară, cele mai de încredere surse de informaţii din UE sunt radioul (70%), televiziunea (66%), presa scrisă (63%). În ce-i priveşte pe români, aceştia sunt pe podiumul ţărilor care preferă televiziunea, o concluzie a raportului UE fiind că „românilor nu le prea place să citească”, ei fiind pe la coada clasamentului (doar vecinii maghiari îi depăşesc!) celor care se informează din presa scrisă (36%, faţă de 93% – tv). Pe de altă parte, 55% dintre români au fost găsiţi fani ai reţelelor de socializare, aproape 60% dintre aceştia acordând toată încrederea „ştirilor” iscate în acest mediu, iar 33% fiind şi distribuitori. În acelaşi context, 45% dintre români nu au încredere în informaţiile tipărite. Iar dacă până la apariţia şi dezvoltarea internetului tinerii nu erau găsiţi în calitate de consumatori de ştiri, acum ei se alătură celorlalte vârste; în România, persoanele cu vârste între 15 şi 24 de ani consideră mediul online ca fiind cel mai de încredere!
…Atunci, ca şi acum, UE califica această situaţie drept „îngrijorătoare”. Despre soluţii n-a vorbit întrucât, de fapt, nici nu prea sunt soluţii…
Comentarii