În comuna Dolheşti s-a desfăşurat, în perioada 14 – 17 septembrie, activitatea „Descoperă Valea Şomuzului – Turist în Dolheşti”, dedicată promovării petrecerii timpului liber şi a vacanţelor la ţară. În cadrul evenimentului, iniţiat de o localnică, Mirela Nechita, şi de Asociaţia de Promovare a Văii Şomuzului, cu sprijinul Primăriei Comunei Dolheşti, al meşteşugarilor şi producătorilor locali şi al lui Ciprian Şlemco, directorul Agenţiei „Hello Bucovina Travel and Tours”, a fost prezentată activitatea turistică propriu-zisă: cazare în casele ţărăneşti ale localnicilor, masă, circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază; activităţi economice, care în satele din această zonă sunt predominant agricole; practicarea unor ocupaţii tradiţionale; modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce solicită acest tip de turism.
Valorificarea resurselor şi produselor locale
De la Mirela Nechita am aflat că ideea de a dezvolta turismul în mediul rural de pe Valea Şomuzului a pornit de la cea de a valorifica caracteristicile deosebit de favorabile pe care le oferă această zonă: vatra satului, populaţia rurală cu obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate şi care valorifică resursele locale şi produsele naturale care satisfac cerinţele ofertei turistice pentru persoanele care preferă vacanţa la ţară.
„Am pregătit un popas în trecut: cunoaştem meserii tradiţionale, de odinioară, mergem împreună la atelierul fierarului şi al cojocarului, ne oprim şi la moara din sat să salutăm al său centenar; servim bucate alese în inima pădurii de mesteceni, fredonăm refrene de cântec şi voie bună alături de Ansamblul «Străjerii» din Dolheşti şi al lor «Hop aşa, tot aşa/ Nu te da, nu te lăsa» şi facem multe alte întâlniri pe care sigur nu le vei uita.
Am pregătit şi o şezătoare a vremurilor noastre la care te vrem alături de noi. Pentru că vrem să facem din Dolheşti un loc inedit de destinaţie a turismului rural din România şi avem nevoie de cuvântul şi gândul tău, să facem asta cât mai bine. Vino în locul unde oamenii văd soluţii la orice problemă, unde se fac cele mai bune poale-n brâu, unde limba română este cea mai dulce şi unde se zâmbeşte în orice moment al zilei! Vei înnopta şi vei fi ospeţit cu mâncăruri dolheştene chiar de oameni ai locului” a fost îndemnul Mirelei Nechita.
Comuna Dolheşti este o zonă mai puţin cunoscută, dar care, prin istorie şi tradiţii, are atuuri deosebite pentru turismul rural, dorinţa iniţiatorilor acestui proiect turistic fiind şederea a turistului în această zonă timp de 3 – 7 zile.
Meserii uitate, dar practicate încă pe Valea Şomuzului
În comuna situată la 15 km de Fălticeni mai găseşti câte un morar, câte un fierar, câte un cojocar sau câte un dogar. După o seară de poveste împreună cu Ansamblul Folcloric „Străjerii” din Dolheşti şi cazarea invitaţilor veniţi din alte judeţe în gospodăriile ţărăneşti, ziua de sâmbătă a început la „Casa poştaşului”, urmată de un popas în trecut, la moara din satul Dolheştii Mici, veche de 100 de ani, dar funcţională şi astăzi.
Itinerariul în peisajul meseriilor tradiţionale a continuat cu o întâlnire cu apicultorul Cezar Chiuaru. După „poveşti” despre stupărit şi oierit, gospodarul de lângă pădure având şi o stână cu peste 300 de oi, şi poveţe despre efectele benefice ale produselor stupului, a urmat degustarea mai multor feluri de miere de albine, mierea de păpădie, un bun remediu pentru ficat şi rinichi fiind considerată „leacul de aur”.
Şi întâlnirea cu cojocarul din sat a fost una interesantă, mai ales că pe Ion Liuţă l-am găsit la lucru şi cu amabilitate a prezentat întreg fluxul tehnologic de obţinere a cojocului, brâului şi opincilor, începând cu dubirea pieilor de oaie sau de miel şi terminând cu executarea cusăturilor ornamentale, cu motive specifice Văii Şomuzului, pe cojoc. Această meserie este o moştenire de familie, înainte avea comenzi de 200 de cojoace pe an, la care lucra zilnic, cu excepţia marilor sărbători, câte 18 ore. Acum numărul acestora este mai mic, chiar dacă preţurile sunt cuprinse între 350 lei şi 500 lei/bucata, „munca este aceeaşi, dar nu mai am puterea din tinereţe. Sper ca unul din copiii să se întoarcă la această meserie” ne-a spus Ion Liuţă.
Fierarul satului tradiţional
Atelierul de fierărie din Dolheştii Mici va deveni în câţiva ani muzeu, pentru că numărul proprietarilor de cai este în continuă scădere. De la Ioan Stoica am aflat că pe vremuri nu numai confecţionarea potcoavelor şi potcovitul erau îndeletnicirile fierarilor, ei „legau” căruţele de lemn şi roţile făcute din lemn de stejar de rotari, făceau unelte agricole cum ar fi pluguri trase de cai şi grape până la unelte de mână cum ar fi sape, lopeţi, târnăcoape, balamale pentru uşi şi geamuri, dar şi obiecte de fineţe, cum ar fi elemente din fier pentru înfrumuseţarea gospodăriei sau utilizate în diverse activităţi casnice.
„Asta e cea mai grea muncă, fierul e cel mai greu şi trebuie să îi dai o formă cât e fierbinte. Am învăţat meseria asta când am fost mic. În afară de potcoave, făceam pluguri şi grape, orice obiecte care trebuie în agricultură şi în casă, clienţii fiind din sat şi din comunele învecinate. Am fost mai mulţi fierari în sat, au murit, am rămas singurul şi nici eu nu prea mai am comenzi, caii sunt foarte puţini, oamenii acum cumpără tot, nu mai fac la fierărie. În câţiva ani aici va fi un muzeu, cam asta e soarta multor meserii tradiţionale” ne-a mărturisit Ioan Stoica.
În turul satului am întâlnit şi renumitele ţesătoare din Dolheşti. Pe lângă ştergare, covoare, în această localitate încă se mai fac manual obiecte de îmbrăcăminte, se brodează pe pânză ţesută în casă, se toarce sau se croşetează. Iar dacă acestea sunt activităţi specifice femeilor, bărbaţii se mai ocupă încă de olărit, confecţionat chirpici, unelte agricole din lemn (greble, ţapine şi furci) şi împletituri din nuiele.
Considerate drept „casele săracilor” la noi, în străinătate casele din chirpici sunt la modă, mai ales că tendinţele se îndreaptă spre materialele de construcţie ecologice. Gheorghiţă Ciocîrlan împreună cu o echipă de săteni din Dolheştii Mici fac – dintr-un amestec de apă, lut galben şi paie – chirpici.
De la Gheorghiţă Ciocîrlan am aflat: chirpicii sunt materiale sănătoase, fiind uscaţi pur şi simplu la soare, iar pentru zidit se foloseşte doar un liant din pământ, apă şi eventual, un adaos de var. Chirpicii nu emană substanţe toxice în timp, casele din chirpici sunt foarte răcoroase vara şi călduroase iarna, fiind catalogate construcţii care „respiră” şi foarte căutate de turişti.
Prin ceea ce fac, dolheştenii exprimă valoarea tradiţiei
„Prin tot ceea ce fac, dolheştenii îşi doresc să exprime cât mai frumos valoarea tradiţiei. Fiecare oală, ulcior, bute de lemn, fiecare covor, cojoc sau ţesătură cu motive tradiţionale are povestea sa şi a mâinilor care l-au creat. Delicioasele bucate ale locului, începând cu renumitele poale-n brâu şi terminând cu ciorbele şi tochiturile cu mămăliguţă specifice zonei, vorbesc despre o gastronomie creativă şi savuroasă. Doinele, baladele şi horele noastre vestite răsună mult dincolo de Carpaţi, de malurile apelor Siretului sau de culmile Neamţului. Vă aşteptăm cu drag să le aflaţi poveştile şi să le duceţi mai departe, către toată Moldova şi chiar către toată ţara” ne-a spus Mirela Nechita.
Tradiţiile valorificate în scop turistic
Sâmbătă după-amiază a avut loc un workshop pe tema posibilităţilor de a dezvolta turismul rural în zona Valea Şomuzului, fiind reprezentanţi ai sectorului turistic, ai autorităţilor locale, antreprenori locali, consultanţi în marketing, consultanţi în scriere şi implementare de proiecte, inclusiv de la Agenţia de Dezvoltare Nord – Est Piatra Neamţ, specialişti în gastronomie, în tradiţii şi meşteşuguri, reprezentanţi ai comunităţii, oameni din alte localităţi rurale din judeţe din Moldova care au reuşit în astfel de proiecte. Printre ei s-au numărat Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, şi primarul comunei Dolheşti, Cristinel Bărculescu.
„Astăzi, la Dolheştii Mici, cei care ne-au călcat pragul au înţeles că merită promovată zona, merită adus la cunoştinţa turiştilor un colţ de lume în care tradiţiile încă mai există, un colţ de lume în care oamenii se simt români, se simt la ei acasă, şi care merită cunoscut, merită efortul de a veni, a vizita, a simţi şi duce mai departe valorile noastre” a precizat Călin Brăteanu.
Cu această ocazie, Călin Brăteanu a prezentat şi a oferit gratuit participanţilor o carte de referinţă pentru Valea Şomuzului, carte semnată de etnologul humorean Mihai Camilar, „Zona etnografică Fălticeni”, apărută sub egida Centrului Cultural „Bucovina” – CCPCT.
Turismul poate dezvolta comuna Dolheşti
Pe lângă investiţiile în infrastructură, educaţie şi cultură, domeniul turismului rural a devenit din 2016 una din priorităţile pentru dezvoltarea social-economică a comunei Dolheşti. Această ramură poate diversifica substanţial economia localităţilor rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă, destinaţiile rurale fiind unele dintre cele mai solicitate deoarece oferta de excursii ale agenţiilor de turism aproape în totalitate este orientată spre localităţile săteşti atractive. Turismul în satul românesc este promovat în special turiştilor străini, un număr important de cazări fiind realizat în perioada estivală în mediul rural.
Primarul Cristinel Bărculescu a remarcat că nu sunt nici pe departe valorificate eficient toate oportunităţile de care dispune comuna, promovarea intereselor gospodăriilor ţărăneşti, comunicarea între potenţialii antreprenori în turismul rural şi piaţă turistică. Edilul dolheştean a pus accent pe oamenii care au spirit viu, loiali obiceiurilor zonei, înţelepţi şi harnici, dintr-o aşezare veche, cu istorie şi o bogată spiritualitate, care pot face din comună un „leagăn” de turism rural, de ecoturism şi turism cultural.
„Fără să fiu răutăcios, suntem în poarta Bucovinei, dar suntem o comună la fel de frumoasă ca cele din zona de munte, cu potenţial turistic încă neexploatat. Chiar dacă suntem la început şi nu suntem cunoscuţi în domeniul turismului rural, am pornit la drum cu dorinţa de a ne afla pe harta cu localităţi turistice” a precizat Cristinel Bărculescu.
Printre problemele abordate în cadrul simpozionului de sâmbătă s-au numărat prezentarea potenţialului zonei rurale Dolheşti şi a împrejurimilor, identificarea oportunităţilor de dezvoltare, în special a componentei de turism rural, prezentarea obiectivelor Asociaţiei de Promovare a Văii Şomuzului, identificarea căilor de finanţare, preluarea modelelor de bune practice de la alte localităţi. Workshop-ul a fost continuat cu un curs de design interior la casa părintească a Mirelei Nechita despre motivele de inspiraţie tradiţională şi urzelile din zona Văii Şomuzului, adaptarea stilului shabyy-chic la o casă de ţară/ de vacanţă, urmat de o vizită la Mănăstirea Probota.
Natură şi credinţă
Ziua de duminică a început cu prezentarea celui mai important obiectiv turistic şi istoric din comună, Biserica „Cuvioasa Parascheva”, ctitorie a Hatmanului Şendrea. A urmat popasul la colecţia personală cu lucrări de sculptură şi pirogravură cu flacără în lemn a învăţătorului Vasile Cărăbuş. Sub titlul „Istorie şi tradiţie dolheşteană”, Vasile Cărăbuş a prezentat şi o colecţie de obiecte vechi de uz gospodăresc, din fier, lut şi lemn precum şi obiecte de îmbrăcăminte din portul popular autentic. A urmat o drumeţie spre „împărăţia mestecenilor”, unde s-au desfăşurat un picnic împreună cu reprezentanţi ai comunităţii şi o serbare câmpenească cu muzică şi dans alături de „Străjerii” din Dolheşti. Luni a fost vizitat Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni.
Comentarii