Lacrimile Limbii Române

Pentru noi, cei care vieţuim şi muncim în localităţile din depresiunea Rădăuţilor, nici n-ar fi trebuit să apară Legea nr. 53/2013 prin care, după modelul celor din Basarabia, Parlamentul României a votat instituirea Zilei Limbii Române. Prin Fundaţia „Episcopul Grigorie Leu”, am contribuit însă la strângerea câtorva sute de mii de semnături în toate judeţele ţării, prin care am susţinut proiectul de lege.

În funcţie de vârste, am sărbătorit Ziua Limbii Române în cadrul şcolilor, şi nu numai, de zeci de ani. Iar din anul 1990 s-au alăturat şcolilor Biblioteca Municipală „T. Flondor” din Rădăuţi, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, iar după alţi ani, şi Casa de Ajutor Reciproc „Speranţa” din Rădăuţi, prin clubul pe care-l are în subordine.

Şi anul acesta, cele trei instituţii menţionate mai sus şi-au dat mâna şi au organizat omagierea limbii române, lor adăugându-li-se şi localitatea Dorneşti, prin grupul de copii „Binevestitorii misionari”, grup înfiinţat, instruit şi condus de profesoara pensionară Genoveva Filip şi de preotul Tiberiu Fedoreanu.

În debutul manifestării, dna Angelica Andronache, directorul bibliotecii, a urat bun venit tuturor şi a prezentat modul de desfăşurare a manifestării, punctând câteva dintre calităţile limbii române şi necesitatea de-a fi ocrotită.

Apoi, dl Petru Bejinariu, vicepreşedinte al SCLRB, i-a invitat în prezidiu pe dna Carmen Andronachi, preşedinta SCLRB, pe prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorectorul Facultăţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, şi pe ing. Bogdan Loghin, viceprimar, reprezentantul autorităţilor locale.

Prof. Petru Bejinariu a propus un minut de reculegere în memoria celui care a fost acad. Dimitrie Vatamaniuc, preşedinte de onoare al SCLRB.

Prof. univ. dr. Ştefan Purici a salutat organizarea acestei manifestări culturale, felicitându-i pe organizatori şi pe cei prezenţi. A prezentat apoi condiţiile istorice în care a fost anexată Bucovina de către Imperiul Austro-Ungar; neajunsurile şi limitele recensământului făcut în Bucovina de austrieci; politica de germanizare a populaţiei româneşti din Bucovina, chiar şi cea de catolicizare; organizarea societăţilor culturale şi a partidelor politice; învăţământul în limba română; proiecte privind destinul poporului român din Bucovina făcute de grupurile etnice german, ucrainean, evreiesc şi polonez. În final, a invitat copiii să viziteze oraşul Cernăuţi, pentru a cunoaşte istoria acestuia, cât şi edificiile sale mai importante. Dna Carmen Andronachi a pornit de la o afirmaţie a lui Grigore Vieru: „Limba maternă este cea mai frumoasă şi mai tulburătoare, cea mai importantă sărbătoare a poporului român”. Apoi s-a referit la faptul că Mihai Eminescu a avut un rol primordial în promovarea limbii române, fiind un model absolut. Printre altele, el a condamnat raptul Bucovinei şi uciderea domnitorului Grigore Ghica. N-a uitat să spună că în zilele noastre limba română din Ucraina primeşte lovituri, fiind ameninţată cu legi nedrepte. A anunţat că dl Emil Ianuş va conduce delegaţia SCLRB la Cernăuţi.

La rândul meu, am vorbit despre predarea limbii române în ciclul gimnazial. Am salutat faptul că MEN a găsit de cuviinţă, în sfârşit, să îmbunătăţească predarea limbii române şi prin schimbarea programelor şcolare. În anul şcolar trecut s-a aplicat noua programă la clasa a V-a, în acest an şcolar la clasa a VI-a, în anul şcolar 2019-2020 la clasa a VIII-a, iar în anul şcolar 2020-2022 la clasa a VIII-a.

Venerabilul profesor Luca Bejinariu a pornit de la titlul manifestării, înscris şi pe bannerul afişat în sală, confecţionat de înv. Ghiţă Aga din Dorneşti. A arătat că poporul a năzuit să înfăptuiască Unirea şi n-a înfăptuit-o, şi unitatea limbii române, pe care a înfăptuit-o. În opinia sa, este absolut necesar ca şcoala să aibă un caracter statornic. Involuţia limbii este sub influenţa politicului. S-a întrebat cine e vinovat de criza limbii române, răspunzând (şi motivat) că scriitorii, gazetarii, şcoala, tehnologia trunchiază şi masacrează limba.

În partea a doua a manifestării au evoluat patru poeţi din zonă: Emil Ianuş, Dumitru Parasca, Adrian Şindilaru şi Constantin Georgescu, cu toţii autori de cărţi de versuri. Ei au recitat/ citit numai din creaţiile proprii. Doar maestrul Emil Ianuş a recitat „Mioriţa”, în chip de „poveste a limbii române”.

Prin poeziile lor, organizatorii au urmărit ca autorii să prezinte publicului modele de creaţie în versuri şi să demonstreze astfel calităţile limbii române. Cu această ocazie, aceşti autori au donat cărţi Bibliotecii municipale şi SCLRB.

Dumitru Parasca a arătat că, mai presus de orice, în zona noastră ne uneşte viaţa spirituală. După părerea sa, prin asemenea manifestări zona noastră este cea mai bogată din ţară. Aşa cum îl ştim, Adrian Şindilaru s-a pregătit sufleteşte câteva secunde înainte de-a recita, iar apoi au izbucnit din inima lui versurile arzânde ale poeziei „La noi şi pietrele vorbesc”. Constantin Georgescu, cunoscut şi sub numele de „poetul Rădăuţilor”, a citit poezia „Disonanţe”, dar numai după ce-a explicat sumar care este geneza acesteia.

Viceprimarul Bogdan Loghin a mulţumit pentru invitaţie, ne-a felicitat pentru manifestare, afirmând: „Toţi au recitat şi interpretat la fel de bine. Îi felicit pe cei îmbrăcaţi în costume naţionale. Şi aşa luptăm pentru identitatea noastră naţională. Să reţinem că limba română n-are nevoie numai de manifestaţii. Alarmă! Pe Facebook se face un masacru al limbii române”. Bineînţeles, a venit şi cu câteva exemple în acest sens.

Preotul Tiberiu Fedoreanu ne-a spus ce l-a îndemnat să constituie grupul „Binevestitorii misionari”. Cu membrii acestuia prezintă programe oriunde este solicitat. A făcut apoi o pledoarie pentru însuşirea corectă a limbii române.

Programul s-a încheiat fericit cu un montaj literar-muzical prezentat de-aceşti copii minunaţi de la Dorneşti. Copiii ne-au îndemnat să respectăm limba română, s-o apărăm şi să ne-o însuşim corect. Publicul a fost impresionat şi de costumaţia lor, şi de prezenţa tricolorului.

Activitatea a fost completată de-o expoziţie de carte scrisă de locuitori ai Bucovinei, amenajată de directoarea bibliotecii, Angelica Andronachi. De asemenea, în sală, pe laterale, erau expuse, în format mare, pe simeze, fotografii care reprezentau aspecte din oraşul Rădăuţi de ieri şi de azi.

De data aceasta n-a fost necesar să punem spectatorilor cocarde tricolore la butoniere, deoarece fiecare a venit cu aşa ceva de acasă. În schimb, ca să nu uite, spectatorilor li s-au împărţit plicuri filatelice realizate special pentru omagierea Zilei Limbii Române. Pe spatele lor erau trecute informaţii în legătură cu modul în care s-a ajuns la această legiferare. Dar, aşa cum s-au exprimat mai mulţi spectatori, este necesar ca această zi să fie declarată liberă de Parlamentul României. Se pare că vom strânge semnături şi pentru o asemenea iniţiativă parlamentară.

De la Oficiul Poştal Rădăuţi a fost lansat respectivul plic special, care a plecat în cele patru zări ale ţării, la filatelişti maturi sau copii. Suntem siguri că şi acest plic filatelic îşi va găsi locul în colecţiile filateliştilor.

Prof. GHEORGHE DOLINSKI

Foto: NICOLAE HAUCĂ, Euromedia