La Rădăuţi au avut loc duminică, 1 iulie, după cum v-am informat pe scurt, ample manifestări prilejuite de finalizarea lucrărilor de reabilitare a ansamblului statuii ecvestre a lui Bogdan Vodă, întemeietorul Moldovei.
După slujba religioasă oficiată de preoţii Mănăstirii Bogdana, în frunte cu stareţul Iustin Dragomir, a urmat prezentarea filmului „De la descălecatul lui Bogdan”, realizat de jurnalistul şi cineastul Corneliu Cârdeiu. În prima parte, filmul prezintă cei peste 625 de ani de istorie a aşezării, prima atestare documentară fiind 16 noiembrie 1393; dar unele vestigii o atestă din vremea civilizaţiei geto-dacice. Cea mai pregnantă dezvoltare începe de la descălecatul lui Bogdan. În partea a doua, pelicula aduce în prim-plan personalităţi marcante ale Rădăuţiului, precum renumitul dramaturg Matei Vişniec, muzicianul Bondy Stenzler, acum în Israel, omul de televiziune Mihai Tatulici, actorul, solistul şi compozitorul Berti Barbera, fostul campion olimpic şi mondial la lupte greco-romane Ştefan Rusu, istoricul Marian Olaru, de la Centrul de Studii Bucovina al Academiei Române, Eduard Mohr, preşedintele Uniunii Germanilor Bucovineni, Carmen Andronachi, preşedinta Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, profesorul Petru Bejinariu, Mihai Frunză, cel care timp de 24 de ani a fost primar, solista Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, Dana Dăncilă… Alături de ei, în termeni elogioşi şi emoţionanţi, este prezentat Rădăuţiul de stareţul Iustin Dragomir, de primarul Nistor Tătar şi de viceprimarul Bogdan Loghin, cel care (în perioada a în care a avut şi rol de primar desemnat şi nu ales) a avut iniţiativa de a reabilita monumentul dedicat lui Bogdan Vodă. O parte dintre aceste personalităţi ale oraşului se regăsesc şi în partea a treia, de final, a filmului: „Voi ce-i uraţi oraşului?”.
Vizionarea filmului a determinat-o pe Mirela Adomnicăi, prefectul judeţului, să spună: „M-a încercat regretul că nu m-am născut la Rădăuţi. Emoţionant! Vă felicit pentru acest film care i-a răscolit pe toţi cei care l-au vizionat”.
Statuile dintr-un oraş sunt porţi către istorie
Prefectul Mirela Elena Adomnicăi a apreciat faptul că rădăuţenii nu îşi uită trecutul, că în fiecare an sunt organizate manifestări legate de evenimente istorice de cinstire a înaintaşilor sau de evidenţiere a prezentului, fiind dată ca exemplu aniversarea a 25 de ani de la reînfiinţarea Mănăstirii Bogdana. Mirela Adomnicăi l-a felicitat pe primarul Nistor Tătar pentru că a înţeles că oraşul trebuie modernizat, dar specificând că nu trebuie uitată istoria oraşului, statuia sfinţită duminică fiind un simbol care trebuie păstrat şi transmis mai departe.
„Participăm la această manifestare prilejuită de finalizarea reabilitării statuii ecvestre a lui Bogdan I, întemeietorul Moldovei, ţinut pe care, putem spune, îl reprezentăm şi noi. Nu întâmplător şi cronicarii vremurilor au denumit acest ţinut al nostru Bogdania, pentru că a fost o formă de respect istoric pentru acest domnitor care îşi duce somnul de veci în cea mai veche ctitorie din Moldova păstrată până astăzi aici la Rădăuţi. Această formă de respect subliniază luptele pe care le-a dus Bogdan I pentru independenţă. Pentru că ne aflăm în an Centenar, acum suntem obligaţi să simţim nevoia să ni-i amintim, să-i evocăm pe toţi cei care au contribuit la consolidarea acestui stat, pe care anul acesta îl aniversăm la Centenar.
Statuile dintr-un oraş sunt de fapt porţi către istorie, sunt acele monumente care ne duc cu gândul spre un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat, sunt monumente care au rol nu doar decorativ sau comemorativ. Ele transmit un mesaj direct, fie că este mesajul pe piatră, pe marmură sau pur şi simplu prin semnificaţia lui. Acest mesaj este nevoia de neuitare. Iar dumneavoastră, stimaţi rădăuţeni, nu vă uitaţi trecutul. Trebuie să păstrăm istoria permanent în amintirea noastră şi asta se cuvine să facem” a spus Adomnicăi.
Bogdan Vodă, o emblemă pentru municipiul Rădăuţi
Primarul Nistor Tătar consideră că tinerii şi copiii trebuie să cunoască istoria şi cultura oraşului, iar acest lucru se poate face şi prin monumentele pe care conducerea unei localităţi le construieşte, le reabilitează sau le pune în valoare.
„Un oraş, o ţară în care tinerii să nu cunoască istoria şi cultura – nu va exista. Datoria noastră este ca în continuare să dezvoltăm acest spirit patriotic. Acum, în anul Centenar, trebuie să ţinem cont tot mai mult de acest lucru. Iar statuia ecvestră a lui Bogdan Vodă pune în valoare şi parcul din zonă. Bogdan Vodă este o emblemă pentru municipiul Rădăuţi, Bogdan Vodă este întemeietorul Moldovei, stat având capitala la Baia. Bogdan I a fost primul care a transformat biserica Bogdana în mănăstire. În această mănăstire a fost înfiinţată Episcopia Rădăuţiului de către Alexandru cel Bun, strănepotul lui Bogdan I.
Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în proiectul de reabilitare a ansamblului statuar, inclusiv constructorului care a terminat treaba într-un an şi jumătate. Noi, cei din administraţia publică locală, trebuie să depunem eforturi financiare, dar şi pasiune pentru ca, alături de consilierii locali, cu ocazia Centenarului, să păstrăm şi să dezvoltăm municipiul Rădăuţi, astfel încât acesta să rămână o perlă a Bucovinei” a spus primarul Nistor Tătar.
La invitaţia viceprimarului Bogdan Loghin, toţi cei care au contribuit mai mult s-au mai puţin la reabilitarea monumentului din centrul municipiului Rădăuţi, dar şi câţiva reprezentanţi ai generaţiei care va avea grijă de această statuie peste câţiva zeci de ani s-au aşezat pe treptele din faţă pentru a fi cunoscuţi şi de rădăuţeni.
Statuia lui Bogdan, reabilitată cu cheltuială şi cu multă responsabilitate
Stareţul Mănăstirii Bogdana, arhimandritul Iustin Dragomir, a felicitat autorităţile locale pentru că s-au implicat în reabilitarea statuii lui Bogdan Vodă, precizând că „era o necesitate şi o urgenţă”. După vizionarea filmului „De la descălecatul lui Bogdan”, arhimandritul Iustin a făcut cunoscute mai multe cuvinte folositoare şi frumoase la adresa Rădăuţiului şi rădăuţenilor, precizând că „marea majoritate a spus ce le-a dăruit lor Rădăuţiul”. În cuvântul său, stareţul Iustin a pus o întrebare firească: „Ce putem face noi pentru Rădăuţi?”.
„Am refăcut statuia lui Bogdan cu cheltuială, cu multă responsabilitate şi dragoste faţă de acest oraş. Bine ar fi dacă am reface şi istoria, dacă am merge să cunoaştem istoria lui Bogdan în realitate, dacă am cerceta arhivele, pentru că multe dintre datele istorice sunt controversate, prima apariţie a lui Bogdan în Rădăuţi fiind înregistrat în 1348, cu 11 ani înainte de întemeierea Moldovei. Bogdan a început să construiască biserica în 1359” a spus arhimandritul Iustin.
Arhimandritul Iustin Dragomir a spus că se cuvine ca Bogdan să fie trecut în rândul Sfinţilor Bisericii Ortodoxe Române de către Sfântul Sinod.
Durerea, suferinţa, lacrima, bucuria românilor din Basarabia, exprimate prin spectacol
Garda de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, condusă de inspectorul principal Andoni Dorel Dumitru, specialist al Secţiei mobilitate academică a Centrului studii şi asigurare a calităţii al Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI, a oferit duminică, la Rădăuţi, un spectacol în aer liber, care a început cu o defilare în aplauzele celor adunaţi la festivitate, a continuat cu demonstraţii specifice şi s-a încheiat cu prezentarea onorului către primarul Nistor Tătar.
Am observat că militarii sunt aleşi pe sprânceană, ei întâmpină delegaţii oficiale, sunt elita MAI. Sunt îmbrăcaţi în uniforme care au preluat elementele drapelului naţional, sunt impecabili. Garda de Onoare este cartea de vizită a Republicii Moldova, participând la numeroase evenimente protocolare din ţară, dar o reprezintă cu cinste şi peste hotare. Am aflat că în spatele acestei performanţe stau mii de ore de antrenament în soare, frig, ploaie, vânt, ninsoare.
Orchestra „Model”, subdiviziune în cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, cu statut militar, corul de cameră „Credo”, din componenţa Ansamblului de cântece şi dansuri al Departamentului Trupelor de Carabinieri, au oferit un spectacol emoţionant, menit să contribuie la trezirea conştiinţei naţionale a neamului românesc despărţit de Prut, o lecţie de adevărat şi sincer patriotism, un spectacol ce a exprimat durerea, suferinţa, lacrima, bucuria, românilor din Basarabia.
Manifestările s-au încheiat la apus de soare şi sub ameninţarea norilor de ploaie cu spectacolul în aer liber „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, în interpretarea actorilor Teatrului „Mihai Eminescu ” din Botoşani.
Organizatorii principali ai manifestărilor de pe 1 iulie au fost Primăria şi Consiliul Local Rădăuţi, Casa Municipală de Cultură şi Mănăstirea Bogdana. Alături de autorităţile locale s-au aflat prefectul Mirela Elena Adomnicăi, fostul şef al ISU Suceava, generalul Ion Burlui, parlamentarii social-democraţi Alexandru Rădulescu şi Virginel Iordache.
Comentarii