Conferinţa Naţională „Dinastia Lovineştilor”

Primăria şi Consiliul Local ale municipiului Fălticeni, în colaborare cu Asociaţia Culturală „Text şi discurs religios” şi având ca parteneri Institutul de Teorie şi Istorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” şi Colegiul „Nicu Gane” au organizat, în perioada 14–15 iunie 2018, Conferinţa Naţională „Dinastia Lovineştilor”.

Festivitatea de deschidere a început în contextul patriotic al Centenarului Marii Uniri cu imnul naţional şi cântece patriotice în interpretarea corului „Glasul Bucovinei” al Şcolii de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” din Fălticeni. P.S. Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a oferit binecuvântarea participanţilor şi a transmis cuvântul de felicitare şi de încurajare a IPS Părinte Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

„Fălticeni este locul de obârşie şi locul de întoarcere într-un fel sau altul al mai tuturor membrilor familiei Lovinescu. Este ceea ce aş îndrăzni să numesc un smerit exerciţiu de neuitare, într-o vreme în care uitarea tinde să devină o notă caracteristică a unei generaţii care îşi uită trecutul şi astfel, din păcate, îşi construieşte un viitor fără rădăcini. De ce asta? Pentru că nu mai avem răgaz, pentru că nu ne mai facem vreme să stăm, să ne amintim, să povestim unii altora ceea ce celălalt nu ştie. Pe de altă parte încă mai suntem marcaţi de cei 45 de ani de comunism în care uitarea, negarea, lepădarea de ceea ce a fost înainte era o meteahnă a celor de sus. Omul nou nu se putea construi decât pe ruina celui vechi, care trebuia desfiinţată. Şi în zilele noastre cam tot asta se întâmplă. Omul nou, omul recent, se construieşte prin uitarea a ceea ce a fost înainte”, a spus P.S. Damaschin Dorneanul.

La Fălticeni se păstrează vie flacăra culturii române

Prof. Cătălin Coman, primarul municipiului Fălticeni, a apreciat efortul depus de comitetul de organizare format din profesorii universitari Lucian Chişu, de la Universitatea „Valahia” din Tîrgovişte şi reprezentant al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Sorin Guia de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi notarul Dragoş-Nicolae Apostol, reprezentantul Asociaţiei Culturale „Text şi discurs religios”, pentru desfăşurarea în bune condiţii a ediţiei a II –a Conferinţei Naţionale „Dinastia Lovineştilor”.

„Salut prezenţa numelor marcante ale criticii literare, ale profesorilor şi cadrelor universitare care onorează memoria uneia dintre cele mai importante familii de scriitori ai României, familia Lovineştilor. Prezenţa dumneavoastră aici, alături de noi simbolizează faptul că nu uităm trecutul şi încercăm să menţinem vie memoria celor care au adus faimă oraşului nostru. Ne bucurăm că avem alături de noi unul dintre Cetăţenii de Onoare ai municipiului Fălticeni, academicianul Eugen Simion, care este cel mai în măsură să ne vorbească despre opera Lovineştilor. Aşa cum am promis în primăvara anului trecut, cu ocazia primei ediţii, ne dorim ca acest eveniment să fie începutul unui program cultural de tradiţie pentru Fălticeni, un punct de reper pentru cultura şi ştiinţa naţională. ”, a precizat Cătălin Coman.

Primarul Cătălin Coman şi-a reînnoit promisiunea din 2017 ca această conferinţă naţională “să fie vie în fiecare an” cu sprijinul inimosului grup de organizatori şi cu contribuţia financiară a instituţiei pe care o conduce.

Prof. univ. dr. Lucian Chişu de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române a motivat prezenţa unui număr atât de mare de cadre universitare şi cercetători în domeniul literaturii române la Fălticeni.

„Sosirea noastră aici, într-un număr atât de mare este din dorinţa de a reînnoda o tradiţie care exista în acest oraş, aceea a păstrării unei flăcări vii a culturii române. Noi ne-am propus să prezentăm în faţa dumneavoastră ceea ce face Institutul «G. Călinescu», rodul cercetărilor şi a comunicărilor prezentate la prima sesiune a «Dinastiei Lovineştilor», materializate într-o carte apărută la editura Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi”, a precizat prof. univ. dr. Lucian Chişu.

„Lovineştii au revenit spiritual acasă”

Sorin Guia, conferenţiar universitar la Catedra de limba română şi lingvistică generală a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unul dintre organizatori, a spus că, începând cu ediţia de anul trecut, „Lovineştii au revenit spiritual acasă” iar prin bunăvoinţa elitei criticii literare româneşti care este prezentă la Fălticeni „le-am conferit statutul de dinastie culturală”.

„Este important să iniţiezi o manifestare culturală care să adune nume mari ale criticii literare româneşti şi Lovineştii se bucură de sus văzând această adunare. Petrecerea culturală de anul trecut are continuitate şi sperăm să devină tradiţie. Împreună cu Dragoş Apostol am gândit ca prin această manifestare să modelăm şi câteva tinere vlăstare fălticenene care să ducă mai departe această muncă, să facă posibil ca această bucurie culturală să devină tradiţie. Pentru aceasta avem nevoie de sprijinul dumneavoastră, al tuturor, de sprijinul domnului academician Eugen Simion şi al colaboratorilor Domniei Sale, pentru a crea aici, la Fălticeni, un cuib de critică şi de 5 – 6 ori pe an să vină aici un critic literar care să discute cu tinerii noştri, să le oferim acestora posibilitatea de a-şi modela gândurile şi sentimentele, de a sta de vorbă cu cei care au scris cărţile indicate la bibliografie la şcoală”, este ideea de continuitate exprimată de Sorin Guia.

Ştiinţa şi arta se adună şi înseamnă cultură

Notarul public Dragoş Apostol, unul din cei trei principali organizatori ai manifestării, s-a referit la „frica de se întâmplă, frica un cuvânt”, exprimându-şi dorinţa ca acelaşi lucru care să se întâmplă anual la Fălticeni cu critica literară, „care este doar o foarte mică parte din cea ce se numeşte ştiinţă” să se întâmple şi în ceea ce priveşte ştiinţele exacte sau mai puţin exacte. Dragoş Apostol a tras un semnal de alarmă şi în calitate de părinte precizând: „Trebuie să ne intereseze din ce în ce mai puţin lucrurile care nu sunt pentru noi adulţii, dar sunt pentru copii noştri, cei care acum sunt păstraţi într-un fel de garnizoană în care nimic nu îi modelează, nimic nu îi învaţă. Vă rog din tot sufletul, haideţi să facem ceva!”.

Răspunsul a venit de la academician Maya Simionescu care a spus: „ştiinţa, arta, toate se adună şi înseamnă cultură. Omul nou, tinerii, copii noştri şi noi trebuie să fie fertilizaţi prin cultură. Altfel nu fac nimic, altfel nu suntem oameni. Aceasta este deosebirea dintre noi şi gângănii. Noi, oamenii avem nevoie de artă, de ştiinţă, de cultură în general”.

Anual, colocviu de critică literară „Eugen Lovinescu”

Prof. univ. academician Eugen Simion, cel care a format şi calat pe modelul deschiderii în cultură oameni valoroşi în cercetarea literară, a conferit greutate întâlnirii printr-un discurs aşa cum o făcea cu mulţi ani în urmă la cursurile din studenţia multora dintre cei prezenţi în sală.

„Anul trecut această conferinţă a fost o idee pe care am acceptat-o şi încerc în continuare să-i dăm un conţinut, să venim aici, să vorbim despre educaţia pe care o dă societatea românească tinerilor de astăzi, să vorbim de biserica noastră, de rolul bisericii în societate, chiar şi despre politică. Aş vrea să facem la Fălticeni anual un colocviu serios, de o mare calitate intelectuală, un colocviu de critică literară, cu numele lui Eugen Lovinescu şi în continuarea ideilor sale. Ţin foarte mult la acest lucru, anul trecut am mers la Primăria Fălticeni şi domnul primar a acceptat ca din sărăcia bugetară a oraşului să rezerve o sumă pentru un premiu de critică literară. Este foarte important acest lucru, chiar dacă nu e vorba de un premiu atât de mare încât să îl îmbogăţească pe cel care îl primeşte, dar este un simbol al interesului pe car îl putem acorda celor care studiază opera lui Lovinescu, în special oameni tineri şi nu numai”, a spus academicianul Eugen Simion

Eugen Simion prezent la Fălticeni şi prin cărţile sale

Prezentarea colecţiei „Opere fundamentale” din literatura, critica şi istoria literară românească şi din literatura universală, un proiect cultural de interes naţional, iniţiat în anul 2000 de acad. Eugen Simion, care urmează în mod declarat modelul ştiinţific şi estetic francez al colecţiei „Pléiade“, şi care cuprinde ediţii critice integrale din clasicii literaturii, tipărite în cele mai elegante condiţii şi a celei mai noi apariţii editoriale coordonată de Eugen Simion, Preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, volumul IV din „Dicţionarul general al literaturii”, ediţia a II-a, substanţial revizuită, reordonată îmbogăţită, corectată şi adusă la zi, au stârnit interesul celor prezenţi.

După prezentarea volumelor „Genurile biograficului” şi „Ficţiunea jurnalului intim”, apărute într-o varianta iniţială în anii 90, dar care au fost adăugite cu câteva sute de pagini, Bogdan Creţu (prof. dr. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Institutul de Filologie română „A. Philippide”) a prezentat un alt volum care poartă semnătura academicianului Eugen Simion „Posteritatea critică a lui E. Lovinescu”.

„O carte pe care profesorul Eugen Simion era dator să o scrie pentru că ea închide într-un fel de silogism, o temă a întregului scris care începe odată cu primele cărţi despre Lovinescu. Cartea era necesară pentru că discuţia despre Lovinescu nu este încheiată dacă nu vedem şi desenul posterităţii critice a programului lui, care este un program esenţial pentru critica literară”, a spus prof. Bogdan Creţu.

 “«Jurnalul intim» este una din cele mai importante sinteze oferite de profesorul Simion în critica domniei sale din ultimi 50 de ani, o sinteză nedepăşită nu doar în literatura română ci în general, o carte de literatură comparată şi nu doar o carte de importanţă naţională, ci de importanţă europeană şi internaţională care trebuie citită în relaţia cu cele două volume intitulate «Genurile biograficului» în care academicianul Simion desfăşoară în evantai genurile confesiunii, ale biograficului într-un sens foarte larg”, a precizat Paul Cernat (conf. dr., Universitatea din Bucureşti).

Slujbă de pomenire a personalităţilor

Şi în acest an invitaţii au participat la slujba de pomenire de la mormântul familiei Lovinescu (vineri, 15 iunie, ora 9.00, la Cimitirul „Grădini”), după care, în Aula şi Amfiteatrul Colegiului Naţional „Nicu Gane”, s-au desfăşurat comunicările în secţiunea „Lovineştii în literatură” şi Masa rotundă cu titlul „Mihail Sadoveanu şi Fălticenii”, la care au participat peste 25 de personalităţi din lumea criticii literare, din toate centrele universitare din România.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!