Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri tradiţionale de iarnă „Porniţi plugul Feţi-Frumoşi”, s-a desfăşurat vineri, 29 decembrie 2017, la Vatra Dornei. Timp de mai bine de 5 ore, cele mai bune formaţii de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou din opt judeţe au evoluat în faţa dornenilor, ca şi a numeroşilor turişti veniţi din toate colţurile ţării pentru a petrece Revelionul în cunoscuta staţiune. Fiecare formaţie participantă a primit din partea organizatorilor (Primăria şi Consiliul Local Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” şi Fundaţia „Dorna Dorului”) diploma şi trofeul festivalului, care au fost înmânate de prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, primarul Ilie Boncheş, viceprimarul Marius Rîpan, consilieiri locali şi judeţeni, şefi ai instituţiilor descentralizate.
În cele 25 de evoluţii din faţa Primăriei Municipiului Vatra Dornei, festivalul a reunit peste 600 artişti profesionişti şi amatori, membri ai ansamblurilor, grupurilor de colindători şi formaţiilor de urători din judeţele Suceava, Botoşani, Bacău, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, la care s-au alăturat buciumaşi, călăreţi şi urători din comunele din zona Dornelor.
„Chiar dacă natura nu a fost alături de noi, lipsind zăpada, astăzi la Vatra Dornei avem cele mai frumoase spectacole şi tradiţii româneşti din perioada sărbătorilor de iarnă. Tradiţiile legate de Crăciun şi Anul Nou aduc în atenţie simboluri vechi de sute de ani, care, din fericire, nu s-au pierdut, chiar dacă nu mai au aceeaşi importanţă. Este meritul celor care se implică, fie că e vorba de coordonatori de ansambluri folclorice sau membrii grupurilor formate din oameni simpli, cu talent, ce reuşesc să transmită de la o generaţie la alta obiceiurile din perioada sărbătorilor de iarnă” a spus primarul Ilie Boncheş.
Buciumaşii, caii Bucovinei şi plugul tras de boi au deschis festivalul
Festivalul „Porniţi plugul Feţi-Frumoşi” a început cu parada colindătorilor spre Primăria Vatra Dornei, fiecare formaţie susţinând un scurt moment artistic în faţa oficialităţilor. Manifestarea, de înaltă ţinută artistică, a fost deschisă de buciumaşii şi trâmbiţaşii de la Mănăstirea Humorului şi de cele mai frumoase zece exemplare de armăsar din Bazinul Dornelor aparţinând Asociaţiei Caii Bucovinei. Alaiul a fost însoţit şi de însemnele naţionale şi ale Uniunii Europene, steagurile fiind fluturate prin mulţime de călăreţii îmbrăcaţi în costume populare.
„Buciumatul este un mod de a anunţa marile sărbători, marile evenimente ale comuniţăţii sau ale familiei, fie ele de bucurie sau tragice. De această dată buciumaşii din Mănăstirea Humorului, miez al tradiţiei bucovinene, anunţă schimbarea anului. Aşa se aude buciumul şi la stână, aşa se auzea altă dată la oaste, aşa se aude acum, în deschiderea unei sărbători dragi oraşului Vatra Dornei.
Pocnetele din bici, zurgălăii şi întregul alai răsunător sunt menite din punct de vedere mitologic să alunge duhurile rele, să alunge tot ceea ce din punct de vedere negativ a marcat anul care a trecut. Pentru că anul care vine îl dorim mai bun, mai îmbelşugat, nu putea ca din alai să nu facă parte simbolul belşugului, boii cu bradul împodobit cu lână pe jug, însoţiţi de copiii preotului Valentin Ştefănel şi plugul lui Toader Candrea, un personaj tradiţional, parcă rupt din poveste, care vine de departe în fiecare an pentru a onora sărbătorile de iarnă la Vatra Dornei” ne-a spus Minorica Dranca, directoarea Muzeului de Etnografie Vatra Dornei, consultant artistic la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucovina.
„Anul Vechi” l-a primit pe „Anul Nou”
După trecerea călăreţilor şi trăsurii lui Moş Crăciun trasă tot de doi dintre caii din Asociaţia „Caii Bucovinei”, oficialităţile au fost urate de „Anul Vechi” şi „Anul Nou”, pentru a fi apărate de rele, să fie sănătoase şi oraşul să prospere în noul an. Din spectacolul copiilor de la Grupul „Pui de răzeşi” al Şcolii Gimnaziale Nr. 4 Vatra Dornei şi Ansamblul „Dorna Dorului”, coordonat de Dumitru Candrea, directorul Fundaţiei Culturale „Dorna Dorului”, coorganizatorul Festivalului, acompaniaţi de instrumentişti vestiţi din Vatra Dornei, nu au lipsit colindele, pluguşorul şi buhaiul, sorcova, jocurile cu măşti, capre şi urşi.
Din inima Maramureşului voievodal, grupul „Cosăul” din Budeşti a venit înveşmântat în straie tradiţionale „care îi nominalizează şi îi fac absolut originali” ei anticipând ceea ce se va întâmpla după Anul Nou şi prezentând obiceiuri de Bobotează specifice Văii Cosăului. Tot din vecini, din Bistriţa, grupul de colindătoare din Ansamblul „Valea Bârgăului” a fost aşteptat cu dragoste şi nerăbdare. Cei care i-au văzut pe reprezentanţii comunei sucevene Bogdăneşti, localitate cu nume voievodal, au crezut că la Vatra Dornei au ajuns oştenii de pe vremea descălecătorilor Bogdan şi Dragoş, grupul „Bogdana” fiind considerat de etnograful Minorica Dranca „un adevărat vârf cultural al României şi al Bucovinei”. Şi la Stroieşti, în costumul popular şi în tot ceea ce înseamnă folclor şi tradiţie există un aer voievodal, există un împrumut din strălucirea Cetăţii de Scaun a Sucevei, iar „costumul este mai strălucitor, tradiţiile şi obiceiurile prezentate de membrii Ansamblului „Stânjenelul” au o încărcătură emoţională aparte.
„Rudele” de la Botoşani alături de dorneni, pentru al 22-lea an
Membrii Ansamblului „Brăduleţul” de la Vorona, Botoşani, au fost consideraţi „rudele de la Botoşani care de 22 de ani sunt alături de dorneni şi îmbogăţesc din punct de vedere folcloric şi cultural festivalul de la Vatra Dornei”. Mascaţii fac parte din cete de urători ce umblă din casă în casă, cântând, recitând, jucând şi făcând gazdelor urări pentru noul an. Dansul mascaţilor are origini precreştine, când avusese funcţii rituale, şi reprezintă lupta dintre bine şi rău. Urătorii se remarcă şi printr-o varietate foarte mare de costume populare şi cojoace tradiţionale. Cămăşile şi pânzeturile înflorate îmbrăcate cu mândrie de fetele şi feciorii din cete sunt o poveste a unei zone etnografice, la fel şi cuşmele care stau cu fală pe capul fiecărui fecior gospodar, iar podoabele femeilor care colindă sau sorcovesc reprezintă povestea lucrului făcut cu migală de mână, aşa cum se transmite din generaţie în generaţie, în fiecare sat românesc.
Din festival nu au lipsit urături şi obiceiuri după datina străbună din judeţul Suceava, oferite de colindătorii din Dolheştii Mici, de la Ansamblul „Bistriţeanca” din Crucea, „Căiuţii de la Hânţeşti”, Ansamblul „Plaiurile Dornelor” Vatra Dornei, alaiul de urători de la Ostra şi „Capra de la Mălini”. Datinile şi obiceiurile olteneşti, din care nu puteau lipsi căluşarii, au fost prezentate de Ansamblul „Brâuleţul” din Pârşcoveni, judeţul Olt.
Prin colindă se urează casei belşug şi prosperitate
În lumea satului românesc, tradiţiile, obiceiurile şi datinile păstrate reprezintă tezaurul naţional nescris şi înţelepciunea populară, Capre, căiuţi şi colindători din comunele Hudeşti – Botoşani, Mirosloveşti – judeţul Iaşi, Ansamblul „Măgureanu” din Măgura Ilvei – judeţul Bistriţa, Ansamblul „Izvoarele Borcutului” din Borca, judeţul Neamţ, şi ansamblurile „Poieniţa” din Sângeorz Băi şi „Izvorul Şomeşului” din Bistriţa au adus în oraşul staţiune tradiţiile şi obiceiurile de iarnă din zonele etnofolclorice pe care le-au reprezentant cu cinste, colindele celor din Ardeal sensibilizându-i pe cei prezenţi. Obiceiul colindatului marchează sărbătoarea Crăciunului. Pe lângă colindele care sunt dedicate glorificării naşterii Mântuitorului, cu un text apropiat de tematica religioasă, sunt şi colinde care au în centrul atenţiei omul, agricultorii, păstorii, pescarii, vânătorii etc. Astfel, prin colind avem şi o trecere în revistă a principalelor ocupaţii, colinda fiind şi o modalitate prin care se urează casei belşug şi prosperitate.
Urătorii ne aduc bucuria Anului Nou şi sunt răsplătiţi cu colăcei
Cea mai autentică şi valoroasă formă de practicare a obiceiului „Jocul Ursului” s-a păstrat în judeţul Bacău, pe Valea Trotuşului, ca o reprezentare simbolică a fertilităţii şi fecundităţii asociate reînvierii ciclice a naturii. Ca şi în anii trecuţi, urşii din Comăneşti au impresionat prin costumele realizate dintr-o blană naturală de animal, cu cap cu tot. Blana este îmbrăcată şi jucată de tineri, băieţi şi fete, conduşi de un „ursar”.
Din festivalul de la Dorna nu puteau lipsi prieteni dragi, membrii Ansamblului „Dor străbun” din Bilca şi Ansamblul folcloric „Coşnencuţa” din Coşna.
Gazde ospitaliere, dornenii au oferit fiecărui participant la festival un colăcuţ şi un pahar cu vin fiert sau ceai fierbinte (în funcţie de vârstă).
„Colacul este un semn de omenie şi ospăţ. Cu colac şi sare se întâmpinau musafirii că să simtă gustul de om gospodar, de casă binecuvântată şi de pământ roditor” ne-a spus Sînziana Paula Roşuş, membră a Ansamblului Artistic Profesionist „Dor Românesc” din Bistriţa-Năsăud.
Comentarii