MIHAI CONSTANTINESCU-OTCU, Primarul comunei Sadova
Vom începe acest material printr-o prezentare a comunei Sadova, pentru cei care nu ştiu unde este amplasată şi nici nu au accesat site-ul primăriei din localitate: „Aşezat în partea de vest a judeţului Suceava, spaţiul geografic al comunei Sadova se suprapune peste bazinul hidrografic al pârâului Sadova, afluent al râului Moldova, fiind situat în marea subunitate fizico-geografică a Obcinelor Bucovinei, subunitate bine individualizată în nord-estul Carpaţilor Orientali. Intersecţia paralelei de 47 grade şi 30 minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade şi 39 minute longitudine estică, defineşte poziţia matematică a comunei Sadova, fapt ce-i conferă un climat nordic temperat, cu puternice influenţe baltice şi est-continentale. Teritoriul comunei Sadova se întinde de-a lungul pârâului cu acelaşi nume al cărui curs este orientat pe direcţia nord-vest-sud-est pe o lungime de 11 km, încadrat la nord-est de Obcina Feredeului, pe o porţiune cuprinsă între vârful Pietriş şi vârful Curmătura Boului, unde face hotar cu comuna Vatra Moldoviţei. În partea de sud şi vest limita se suprapune râului Moldova, trece peste Muncel, urmând creasta complexului muntos Lucina – Muncel până la vârful Măcieş, pe o lungime de 10 km, învecinându-se cu comunele Pojorâta şi Fundu Moldovei, iar la nord limita este situată pe culmile joase Ardeloaia şi Runculeţ, care separă sectorul sudic de sectorul central al culoarului depresionar şi face hotar cu comuna Breaza. Gura văii Sadova se lărgeşte spre sud-est până la Pârâul Morii, care o desparte de municipiul Câmpulung Moldovenesc, între aceste limite, comuna Sadova ocupă o suprafaţă de 67,86 kmp”.
Ei bine, zona aceasta superbă din coasta Câmpulungului Moldovenesc este condusă cu spirit gospodăresc de un om al locului pe numele său Mihai Constantinescu-Otcu. Având în sânge şi oareşce sânge nemţesc, Mihai Constantinescu-Otcu (în vârstă de doar 41 de ani – pe care îi va împlini în noiembrie anul acesta), a reuşit să îmbine pragmatismul cu spiritul primitor al muntenilor bucovineni, munca cu credinţa, dar şi cu petrecerea. Uite-aşa, a fost ales pentru un al doilea mandat după ce a reuşit în cel anterior să amenajeze apărări de maluri, să vegheze la întreţinerea curăţeniei stradale, la amenajarea şi întreţinerea staţiilor de autobuz, să finalizeze lucrările la şcoala din comună, să inaugureze un pod modern peste pârâul Sadova în cătunul Lătişeni, să reabiliteze dispensarul uman, să construiască încă mai multe poduri şi podeţe, să amenajeze şi să reabiliteze lacul Iezer, să construiască un teren de sport, să înfiinţeze un spaţiu de joacă modern pentru copii, să construiască o casă ţărănească din lemn pentru turişti, o scenă tot din lemn pentru diferite manifestări pe care le organizează comuna, să amenajeze o stână ţărănească pentru atragerea turiştilor, să asfalteze drumul Pârâul Morii, să asfalteze drumul Hârne, să amenajeze o sală de sport modernă şi să doteze şcoala din localitate cu mobilier şi aparatură, să mai construiască un pod peste Pârâul Morii şi încă altele.
Mai recent, a reuşit să toarne 6 km de asfalt în zona Monumentului Holoşca cu bani din bugetul local. De asemenea, a reuşit prin PNDL să implementeze un proiect pentru aducţiune de apă în zona Gura Sadovei-Fundu Sadovei şi pentru construirea a două poduri din beton peste râul Sadova în zona Pârâul Mazăre şi zona “Notaru” (îi zice aşa fiindcă a locuit un notar pe acolo), a reuşit dezvoltarea zonei turistice Obcina Feredeului (zona Trei Movile-Iezer) pe o suprafaţă de 8,5 km şi a reabilitat cabana Iezer (Gurătău), întreaga zonă turistică fiind funcţională.
Primarul comunei recunoaşte că au existat persoane care au fost sceptice atunci când au auzit ce îşi propune el, însă, alături de echipa sa, a reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect. „Vreau să fac drumul montan Obcina Feredeului-Trei Movile- Iezer, precum şi drumul spre lacul Bălătău. Nu se pot face toate odată, însă sunt convins că împreună vom reuşi să ducem şi aceste proiecte la bun sfârşit”, a mai adăugat primarul din Sadova. De asemenea, mai există un proiect care a intrat în faza de licitaţie pentru modernizarea Drumului Comunal 88 zona Fundu Sadovei, de la Monument şi până la pod Canton Holoşca, în lungime de 5.365 metri. De remarcat este faptul că primarul împreună cu echipa a reuşit, în afară de banii din bugetul propriu, să atragă fonduri guvernamentale atât prin PNDL, cât şi fonduri externe prin proiecte depuse şi câştigate prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) “Bucovina de Munte”, din care face parte şi Sadova alături de Breaza, Frumosu, Fundu Moldovei, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Pojorâta, Vama şi Vatra Moldoviţei.
Chestia cu scepticismul e valabilă cam peste tot în România. Dar Mihai Constantinescu a reuşit să îi convingă pe toţi de viabilitatea proiectelor sale prin reuşite care, după cum aţi dedus singuri, nu sunt puţine.
Ceea ce mai este de remarcat, la modul concret, este faptul că la iniţiativa sa, în fiecare an, de Paşti, la Sadova s-a reluat obiceiul organizării Balului Gospodarilor. La această manifestare, organizată la Căminul Cultural, sătenii vin îmbrăcaţi în straie populare, cu coşurile cu bucate sfinţite, se înfruptă şi se distrează de multe ori chiar până a doua zi, pe acorduri de muzică populară. „De mic copil, ţin minte că, luni, de Paşti, era bal la Sadova. De când am ajuns la Primărie, am păstrat această tradiţie, pentru că face parte din istoria acestei comune. Comuna Sadova este o comună culturală pentru că nu pregetăm să dezvoltăm acest domeniu şi să le oferim totodată şi turiştilor care ajung aici ceva în plus pe lângă peisajele de poveste din această comună. De Crăciun avem un festival de datini şi obiceiuri, avem şi ziua comunei, avem şi acest bal, şi încercăm să păstrăm aceste evenimente fără a găsi vreo scuză ca să nu le organizăm, pentru că ele contribuie la promovarea valorilor locale”, a spus edilul.
Referitor la “Ziua comunei”, care anul acesta a ajuns la a V-a ediţie, se poate spune că de la prima manifestare de acest gen şi până în prezent lucrurile au evoluat, atât sătenii, cât şi turiştii sau invitaţii simţindu-se extraordinar de bine într-o atmosferă primitoare cum doar muntenii ştiu să o producă. Mai ales când alături de alte nume sonore ale folclorului bucovinean şi nu doar, evoluează an de an cele două ansambluri locale (ambele susţinute de Primărie) “Doina Muncelului” şi “Flori de Bucovina”.
Mihai Constantinescu-Otcu nu este omul care să se laude pe sine, de aceea a fost destul de succint în ceea ce priveşte realizările sale. El le mulţumeşte şi celorlalţi aleşi locali care l-au susţinut în demersurile de a face cât mai mult bine comunei, dar şi consătenilor, care au pus umărul în mod voluntar atunci când a fost necesar.
Comentarii