Protopopiatul Fălticeni

Un aşezământ elegant şi maiestuos

Biserica Sfântul Dumitru din Mihaiestii Horodnicenilor

După făurirea statului naţional unitar român la 1 Decembrie 1918, în lumea satului românesc se produc prefaceri importante, care vizează consolidarea României Mari şi înscrierea ei pe coordonatele civilizaţiei europene. În această amplă acţiune de consolidare a statului naţional unitar în primele rânduri s-au aflat învăţătorii – sublocotenenţi, eroi ai Primului Război Mondial. Aceştia, în fruntea plutoanelor formate din foştii lor elevi, au îngenunchiat armatele invadatoare în celebrele bătălii de la Oituz, Cireşoaia, Mărăşti, Mărăşeşti, Cotul Pisicii, scriind cu sângele lor „Pe aici nu se trece!” Le menţionez numele cu respect şi pioşenie: Theodor Radovici, Ion Todicescu, Vasile Todicescu, Gheorghe Hreamătă, Ilie Olteanu, Constantin Dohotaru. Ei au contribuit, alături de elevii lor deveniţi ostaşi, la „clădirea României Mari”, a acelei moşteniri lăsate neamului nostru de marele bărbat – Mihai Viteazul. Acestor eminenţi învăţători-eroi care au contribuit la modernizarea satului românesc li se adaugă şi preoţii. Unul dintre ei, Victor Hatman (tatăl viitorului academician Mircea-Ioan Hatman), ce avea ca presbiteră pe Natalia Ţanu (descendentă a unei celebre familii de aromâni din zona Munţilor Pind – Grecia), se hotărăşte să clădească o mândră şi falnică biserică în Mihăieştii Horodnicenilor. Vedea această biserică „tot atât de mare ca şi România”, menită să-i adune pe toţi sătenii de la mic la mare, unde să se bucure, să-i mulţumească Bunului Dumnezeu „pentru minunea întâmplată la 1 Decembrie 1918”.

Victor Hatman era preot paroh al Bisericii Sfântul Nicolae din Mihăieşti, ctitorită de fraţii Gherghel – Ioan şi Mihai, în 1785.

Întrucât biserica era inundată de două-trei ori pe an de apa râului Brădăţel, la ploi mari şi la topirea zăpezilor, preotul Victor Hatman se hotărăşte, împreună cu enoriaşii, să construiască actuala biserică cu hramul Sfântul Dumitru după planurile „ţăranului inventator” Petru Gavrilescu din Boteşti.

Lucrările la noul lăcaş de cult şi la casa parohială au durat foarte mult; începute în 1924 ele vor fi finalizate abia în 1949.

Biserica Sfântul Dumitru din Mihăieştii Horodnicenilor este cea mai mare dintre toate aşezămintele religioase din Horodniceni Ea poate cuprinde un număr foarte mare de credincioşi la slujbele religioase. Este de plan treflat cu două turnuri, unul pe pridvor şi altul pe naos.

Pridvorul este închis; constructorul a preferat această formă din cauza climatului mai rece din această parte de ţară. În general, fie că este vorba despre lăcaşuri de cult din Oltenia, din Maramureş sau din Moldova, „pridvorul bisericilor de lemn pare a fi inspirat de prispa caselor ţărăneşti”. Pridvorul Bisericii Sfântul Dumitru din Mihăieştii Horodnicenilor este spaţios şi asigură o bună funcţionalitate. Din el se face accesul în pronaos, iar, pe o scară, în cafas şi apoi în clopotniţă. Dacă la unele aşezăminte religioase medievale cafasul indica balconul amenajat în naos, rezervat familiilor domnitoare, în cazul Bisericii Sfântul Dumitru cafasul este balconul din pronaos destinat formaţiilor corale.

Clopotniţa face parte din compoziţia arhitectonică a bisericii, având rolul de a adăposti clopotele. Ea are aspectul unui turn, aşezat deasupra pridvorului, cu patru ferestre, tip oblon, dispuse în toate cele patru zări. Clopotniţa Bisericii Sfântul Dumitru adăposteşte clopotele fostei Biserici Sfântul Nicolae, demolată, din păcate, în 1962. Clopotele au o rezonanţă deosebită şi sunt turnate în oraşul Bistriţa, într-un atelier ai cărui meşteri au inserat şi un semn heraldic: doi lei cu o cruce în mijloc.

Pronaosul Bisericii Sfântul Dumitru nu este separat de naos, este foarte mare şi spaţios. Aici se află două icoane de mare importanţă ce fac parte din patrimoniul naţional: Tânguirea Maicii Domnului şi Ecce homo, pictate de celebrul pictor ucrainean Ivan Protcenco, născut la 8 mai 1888 în localitatea Novo-Pavlenko de lângă Harkov. Marele pictor ucrainean s-a refugiat în 1918 în România Mare pentru a scăpa de persecuţiile regimului bolşevic. Ultimii ani de viaţă şi i-a petrecut la Mănăstirea Sihăstria (judeţul Neamţ), unde s-a călugărit sub numele de Irineu Protcenco. Operele acestui mare artist pot fi întâlnite la Mănăstirea Sihăstria, Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Schitul Darvari, Schitul Icoana Nouă, Mănăstirea Crasna, în bisericile din Grinţieş, Pipirig, Rădăşeni, Slatina, dar şi în satul nostru, Mihăieştii Horodnicenilor. Pomeniţi să fie pururea naşii mei de botez Ileana şi Neculai Chiticariu, care ne-au adus nouă, credincioşilor, aceste icoane remarcabile, care înnobilează Biserica Sfântul Dumitru şi în faţa cărora ne rugăm şi lăcrimăm, cerând îndurare şi ajutor lui Iisus Hristos şi Maicii Domnului. Aceste icoane au fost pictate de Irineu Protcenco sub iluminarea sfinţeniei şi a sublimei creaţii. În ceasurile de pictură strălucitul pictor s-a contopit cu sacralitatea istoriei creştinismului şi cu ajutorul Maicii Domnului a recreat paginile întâmplărilor de demult.

Naosul Bisericii Sfântul Dumitru este de plan patrulater amplificat foarte mult cu absidele laterale; acest lucru a fost posibil deoarece planul bisericii este treflat. Absidele laterale ale naosului şi Sfântul Altar au în exterior trei turle mai mici care împrejmuiesc turla mare a naosului, ce dau acoperişului bisericii un aer de eleganţă şi rafinament.

De o rară frumuseţe este icoana Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul în braţe, înveşmântată într-un pastel de culori din care verdele domină. Cu siguranţă a fost pictată de un mare maestru al cărui nume nu l-am putut identifica.

Naosul este despărţit de Sfântul Altar printr-un perete despărţitor numit iconostas. Este foarte mare, dat fiind că biserica este destul de înaltă şi lată. El este acoperit în întregime cu icoane aşezate într-o anumită ordine. Începând de jos în sus, în rândul întâi, între uşile împărăteşti şi uşa diaconească din partea de sus se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos, iar în partea de nord se află icoana Maicii Domnului. Tot în acest rând, în partea de sud a uşii diaconeşti, este icoana hramului bisericii, iar în partea de nord este icoana Sfântului Nicolae. Deasupra icoanelor mari sunt icoanele celor 12 praznice împărăteşti. În mijlocul lor, deasupra uşilor împărăteşti se află icoana Cina cea de Taină, care arată credincioşilor că slujba sfântă a Liturghiei, care se săvârşeşte în Sfântul Altar, a fost iniţiată de Mântuitorul la Cina cea de Taină. În rândul al treilea sunt aşezate icoanele Sfinţilor Apostoli, în mijloc având pe Iisus ca împărat şi arhiereu. În rândul al patrulea sunt icoanele proorocilor, având în mijlocul lor pe Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul în braţe, despre care au profeţit ei, iar sus de tot, ca o cunună de mare preţ, se înalţă Sfânta Cruce, de pe care Hristos cel răstignit priveşte spre noi.

La picioarele crucii, de o parte şi de alta a ei, se află Icoana Maicii Domnului (în dreapta) şi a Sfântului Apostol Ioan (în stânga).

Iconostasul este prevăzut cu trei uşi: una la mijloc, în două canate, care poartă numele de uşi împărăteşti (Sfintele uşi) şi altele două laterale cu câte un canat, numite diaconeşti. Pe uşile împărăteşti este pictată icoana Bunei vestiri, prin care s-a făcut începutul mântuirii noastre. Deasupra uşilor împărăteşti este o perdea numită dveră, care se închide şi deschide, acoperind şi descoperind altarul, după rânduielile tipicului sfintelor slujbe.

Cea mai importantă parte a bisericii este Sfântul Altar, întrucât aici se săvârşesc cele mai importante servicii religioase – Sfânta Liturghie, Sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir, hirotoniile. Obiectul cel mai însemnat din Sfântul Altar este Sfânta Masă, Jertfelnicul sau Prestolul, pe care se aduce jertfa cea nesângeroasă a Noului Testament sub chipul pâinii şi al vinului, la Sfânta Liturghie.

Pe Sfânta Masă din Sfântul Altar a Bisericii Sfântul Dumitru din Mihăieştii Horodnicenilor se află următoarele obiecte: Sfântul Antimis, Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce, Sfântul Chivot sau artoforiu, ripidele, vasul în care se păstrează Sfântul Mir, Crucea Răstignirii, sfeşnicile. Amintesc faptul că sfeşnicele sunt cu 1, 2, 3 sau 7 lumânări:

– cel cu o lumină semnifică unitatea Dumnezeirii;

– cel cu două lumini, cele două firi ale Mântuitorului;

– cel cu trei lumini, Sfânta Treime;

– cel cu şapte lumini, cele şapte daruri ale Sfântului Duh: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa.

În priscomidiar se află de asemenea câteva obiecte sfinte, ca: Sfântul Potir, Discul, Steaua (Steluţa), copia, linguriţa, acoperămintele Sfintelor vase, buretele, căţuia, Sfântul Epitaf, cununiile, căldăruşa pentru aghiasmă, tava pentru anaforă.

Prin strădania preotului Florin Axinia şi a enoriaşilor s-a construit un mare, frumos şi funcţional prăznicar, care va adăposti şi un paraclis.

De-a lungul timpului aşezământul religios din Mihăieşti (parohia Rotopăneşti – Mihăieşti) a fost slujit cu smerenie de următorii preoţi parohi:

– Preot Costache Milu (a fost şi profesor la şcolile lui Nicolae Istrati),

– Preot Iordache Iconomu,

– Preot Mălinescu,

– Preot Gheorghe Todicescu (1890-1904),

– Preot Haralambie Teodosiu (1904-1920),

– Preot Victor Hatman (1920-1958),

– Preot Gheorghe Ciucă (1958-1963),

– Preot Vasile Butnariu (1963-1964),

– Preot profesor Constantin Geanopol (1964-1978) – poet, eseist şi epigramist de mare valoare,

– Preot Vasile Bârsan (1978-1984),

– Preot Ioan Guşă (1984-1994),

– Preot Iulian Neculcea (1994-1997),

– Preot Florin Axinia (1997 şi în prezent).

În ansamblu, Biserica Sfântul Dumitru din Mihăieştii Horodnicenilor este un aşezământ religios elegant, maiestuos, care se integrează armonios în ansamblul celor 11 aşezăminte de cult presărate în spaţiul Horodnicenilor Sucevei.

Prof. CONSTANTIN TÂRZIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: