Siretul şi cetăţenii lui de onoare

 În Bucovina, instituţia cetăţenilor de onoare, respectiv obiceiul de a acorda titlul de cetăţean de onoare unor persoane care s-au distins prin activitatea lor sau au adus servicii deosebite locuitorilor unei localităţi, a fost introdusă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Primul cetăţean de onoare al oraşului Siret a fost preotul romano-catolic Joannes Wachowski, care, în anul 1871 (an în care se împlineau cinci secole de la înfiinţarea Episcopiei Catolice de Siret) a împlinit patru decenii de păstorire în oraşul Siret. Pentru activitatea lui, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Lemberg, i-a acordat titlul de Parochus ad honnores (paroh emerit), iar Consiliul Comunal al oraşului Siret i-a acordat titlul de „cive onorariu”, termen folosit pentru titlul de cetăţean de onoare în acea vreme.

Nu peste mult timp, consiliul comunal a acordat titlul de cetăţean de onoare arheologului şi fostului primar Josef von Gutter şi dr. Johann Mrazek, dar de data aceasta post mortem.

Alţi cetăţeni de onoare ai oraşului din perioada bucovineană au fost Anton Paul (directorul fondator al gimnaziului), Leib Achner (filantrop evreu, a înfiinţat cheyderul şi cantina săracilor), Franz Rudolf Beill (fost primar), Karol Woynarowicz (fost prefect) etc. De menţionat că printre cetăţenii de onoare din această perioadă nu se găseşte niciun român, deşi în oraş au trăit personalităţi de valoare ca: Simion Florea Marian, Zaharia Voronca, Mihai Teliman, Constantin Sbiera, Simeon Reli etc.

Mai mult, Mihai Teliman, pentru părerile sale critice despre stăpânirea austro-ungară, a fost radiat din corpul didactic al imperiului şi declarat de către serviciul secret imperial „Überschnappt” (smintit) şi a murit în mizerie hulit de către concitadinii săi şi cu anatema de antisemit. După ultimul război mondial, comuniştii l-au declarat tot antisemit, iar urmaşii lor au lăsat să se risipească casa lui natală.

Casa Teliman

Prima menţiune despre acordarea titlului de cetăţean de onoare, apărută în presa vremii, o avem din Revista politică nr.6/1aprilie 1888: O deputaţiune din Siretiu s’a presentat maideunăţi la preşedintele ţerei (guvernatorul provinciei baronul Felix Pino de Friedenthal n.n.) Br.Pino, ca să-i mulţumească pentru ajutoriul acordat cu ocazia focului, care a bântuit numitul oraş… şi l-a anunţat că a primit titlul de cive onorar din partea locuitorilor târgului…”

Presa vremii ne oferă şi exemple în care politicul a viciat şi acest atribut al consiliului comunal.

Prima menţiune despre acordarea titlului de cetăţean de onoare la comandă politică apare în Gazeta Bucovinei nr.14/28.02.1892: „…Venise un ucaz din Cernăuţi că contelui Pace (guvernatorul Bucovinei Anton Graf Pace n.n.) trebuie acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului Sirete. Şi aşa cu mult chiu şi vai adunându-se vreo 21 de sfetnici cu primar cu tot, s’o numit el contele Pace cetăţean de onoare din târgul Sirete. Astfel a devenit dl. Conte Pace cetăţean de onoare al târgului Sirete, care lucrase – ba ce spun, nu lucrase nimic pentru a se reînfiinţa un gimnaziu în Sirete…”.

Ziarul „Patria” nr.74/26 decembrie 1897, arată cum a fost decernat acest titlu guvernatorului provinciei Leopold Graf Goëss, cunoscut ca un adversar şi prigonitor al românilor din provincie: „Din o corespondenţă mai largă extragem, că la Sirete au fost adunaţi membrii Consilului Comunal cu sila, ca să proclame pe dl. Goëss cive onorar. Căpitanul districtual (prefectul n.n.) a asistat la şedinţă şi a comunicat imediat contelui Goëss telegrafice rezultatul, ear răspunsul primit l’a afişat pe păreţii Siretului – spre bucuria pacinicilor cetăţeni. Remarcăm cu plăcere, că doi membri români din Consiliul Comunal, preotul local (Constantin Sbiera n. n.) şi un comerciant (Ion Silion n.n.) au absentat de la şedinţă…”.

În Gazeta Bucovinei nr.14/1898 găsim scris: „…O corespondenţă sosită de la Sirete ne anunţă că consilierii comunali din Sirete au acordat dl. Bourgignon (guvernatorul Bucovinei Friedrich Freihers Bourgignon von Baumberg n.n.) titlul de cive onorar. Acesta este cunoscut ca un adversar notoriu al românilor din Bucovina…”.

Simeon Reli, în cartea „Oraşul Siret în vremuri de demult”, scrie despre acest fost guvernator al provinciei: „Sub poalele dealului Ruina se aşterne mahalaua cu acelaş nume, străbătută de o stradă, care pe timpul stăpânirii austriace purta numele lui „Bourgignon” (actuala stradă 9 Mai n.n.), guvernatorul ţării de tristă amintire şi cel mai mare şi mai aprig prigonitor al Românilor din Bucovina”.

Nu cunoaştem ce facilităţi primeau cetăţenii de onoare aflaţi în viaţă, dar ştim că în nomenclatorul străzilor au apărut străzi ce purtau numele unor cetăţeni de onoare: Mrazekgasse (odinioară Uliţa Grecească), Leib Achnergasse (Uliţa Sinagogilor), Anton Paulgasse (Hollgasse), Woynarowiczgasse (Uliţa Cernăuţilor), Bourgignongasse (Uliţa Domnească) etc.

În perioada interbelică s-a păstrat această tradiţie, dar din această perioadă s-au păstrat puţine documente în arhiva primăriei. Arhiva din această perioadă a fost distrusă aproape în întregime de comunişti, care au şters urmele activităţii agenţilor cominternişti în această parte a ţării. Din surse colaterale cunoaştem doar câteva nume de cetăţeni de onoare din această perioadă: Iustin Breabăn (erou din Războiului Pentru Întregirea Neamului Românesc 1916-1919), Olimpiu Stavrat (comandantul Batalionului III Grăniceri Siret), protopop Aurelian Tăutu, profesor Orest Procopovici, profesor Nicodim Iţcuş, preot-profesor George Duşceac etc. Dintre toţi aceşti cetăţeni de onoare, numai numele eroului mănăstiorean a fost atribuit unei străduţe ce ducea spre cazarma grănicerilor (localul Şcolii Primare de Băieţi Siret).

Comuniştii au fost cei care au renunţat la această formă de recompensare a unor persoane cu merite deosebite. Pentru cei mai buni fii şi fiice ale poporului erau acordate titluri precum: învăţător emerit, profesor emerit, erou al muncii, artist al poporului etc. Pentru opozanţii regimului se foloseau calificativele: bandit, chiabur, legionar, duşman al poporului etc. Un singur fost cetăţean de onoare din perioada interbelică a primit, în anul 1971, titlul de profesor emerit, deşi el se afla de aproape de două decenii la pensie.

Abia în ultimul deceniu al secolul trecut s-a revenit la instituţia cetăţenilor de onoare ai unor localităţi. Primul cetăţean de onoare al oraşului din perioada post-comunistă a fost prof.univ. Dragoş Rusu, titlu acordat în anul 1993. În anul următor, acest titlu a fost acordat prof. univ. dr. Ion Popescu Sireteanu, originar din cartierul Mănăstioara, pentru aportul lui la cultura provinciei noastre, iar pentru realizarea celei de-a doua statui a Doamnei Margareta Muşata, a primit acest titlu prof. univ. dr. Vasile Condurache.

După patru ani, în anul 1999, acest titlu a fost acordat doamnei Leocadia Colomiţchi, care a împlinit 100 de ani, şi altor şapte persoane, care au adus oraşului servicii importante, printre ei aflându-se un cetăţean britanic, care a înfiinţat fundaţia „O nouă viaţă”.

Cu un primar P.D.-ist, reşapat cu forţa în PDSR-ist, cu un viceprimar aşijderea, care se consideră că este maran şi cu 8 consilieri pedeserişti, în anul 2000, consiliul local a fabricat 17 cetăţeni de onoare, unul mai grozav decât altul. Printre aceştia se numără un fost siretean care, într-un roman autobiografic, se laudă că în tinereţile sale a profanat drapelul României burghezo-moşiereşti. Un alt cetăţean de onoare – ale cărui merite se reduc la faptul că se trage dintr-o familie cominternistă notorie, că a fost vajnic lucrător în via sinistrei instituţii, iar în prezent este angajat în lupta pe tărâm social a hipstericilor americani – a fost făcut la propunerea fostului său coleg de şcoală sau poate la cererea firmei de peste ocean. Drept „răsplată” pentru această onoare, la sfârşitul verii anului 2012, el a lăsat o dâră urâtă în istoria oraşului….

Un fost coleg de şcoală medie, cunoscut ca un mare patriot, dintr-un exces de zel sau poate la indicaţia cooperativei locale, a românizat numele bunicului său, cunoscut scriitor ucrainean, care a trăit în oraşul Siret, la începutul secolului trecut.

În anul următor, probabil la indicaţia partidului care conducea oraşul, au fost făcuţi 10 cetăţeni de onoare, din care cei mai mulţi erau dintre foştii cei mai buni fii şi fiice ale poporului. În anul 2002, au primit titlul de cetăţean de onoare douăsprezece persoane, dintre care remarcăm greii din stafful PDSR de la judeţ: Gavril Mârza, Ioan Cuşnir, Mihai Grozavu, Octav Cozmâncă etc.

Anul 2003 aduce alţi 12 cetăţeni de onoare pentru bătrânul târg al Siretului. Printre cei ce au primit titlul de cetăţean de onoare se numără: Regele Suediei Karl XVI Gustaf, ÎPS Pimen, Sofia Vicoveanca, Ion Beldeanu, Ion Drăguşanul, Mihaylo Mihailiuc, Constantin Hrehor etc. Probabil că la cererea unui fost coleg de serviciu cu mare influenţă în consiliul local şi mare admirator al controversatului actor Florin Piersic, i s-a acordat şi acestuia acest titlu.

În anul 2004, consiliul local a fost mai zgârcit şi a acordat doar două titluri, scriitorului Cornel Udrea şi pictorului Ion Grigore. Peste doi ani, acest titlu a fost acordat inginerului Ion Filoreanu, iar ultimul titlu a fost acordat, în anul 2007, bătrânei Elena Duduţă din Mănăstioara, care a împlinit o sută de ani.

Între anii 1993-2007, consiliul local, dominat copios de P.D.S.R.-işti, a acordat 66 de titluri de cetăţean de onoare al oraşului, cifră rezonabilă dacă ţinem cont de faptul că oraşul are în jur de 7000 locuitori şi 677 de ani de atestare documentară.

De altfel, am citit în „Crai nou” Nr.7481/28 iunie 2017, că municipiul Suceava are 150 de cetăţeni de onoare la o populaţie de 100.000 locuitori, iar primarul consideră că acest număr de cetăţeni de onoare este rezonabil.

Interesant este faptul că deşi a preluat conducerea oraşului în anul 2008 şi conduce de atunci oraşul până în prezent, echipa P.N.L.-istă de la conducerea târgului nu a acordat niciun titlu de cetăţean de onoare; probabil că predecesorii lor au atins numărul planificat de firma care monitorizează viaţa politică a ţării.

Cifra 66, pe care unii o consideră fatidică, nu mă impresionează, dar mi-au dat de gândit cuvintele unui beneficiar al acestui titlu: „…Sate şi orăşele în flăcări… Siretul meu va rămâne acoperit de praf, numai în biblioteci…”.

Prof. Franz Pieszczoch

Print Friendly, PDF & Email

2 Comentarii

  1. Doamna Elisabeta Lipa, declarata cea mai buna canotoare a secolului XX de federatia de specialitate, a fost declarata cetatean de onoare al orasului Siret in anul 2008 de liberali. Doamna Elisabeta Lipa s-a nascut la Siret. De asemenea in 2016 am acordat titlul de cetatean de onoare domnisoarei Sabina Calisevici, medaliata cu aur la Olimpiada Internationala de Geografie din Beijing. Sabina a obtinut si in acest an o medalie de aur la Olimpiada Internationala de geografie desfasurata la Belgrad.
    http://suceavanews.ro/213982/administratie/suceveanca-medaliata-cu-aur-la-olimpiada-internationala-de-geografie-cetatean-de-onoare-al-orasului-siret/

  2. Domnule”siretean”, vă sugerez sa luați în considerare acordarea acestui titlu, măcar post mortem, domnului Totoescu. A fost ratata ocazia de a I se face aceasta onoare cât tmp a trăit. Ce ziceți?

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!