Retragerea proiectelor privind taxa de solidaritate şi a impozitului pe cifra de afaceri, care au bulversat societatea civilă şi mediul de afaceri românesc, dar şi creşterea intrărilor de capital străin în căutare de titluri de stat sau reducerea aversiunii faţă de risc au fost tot atâtea motive de apreciere pentru leu.
Euro a testat în urmă cu circa două săptămâni pragul de 4,59, însă a pierdut doi bani la debutul perioadei, media fiind stabilită la 4,5684 lei. În următoarele şedinţe cursul a fluctuat între 4,5625 şi 4,5718 lei.
La sfârşitul intervalului cursul a fost stabilit la 4,5645, iar tranzacţiile s-au realizat între 4,561 şi 4,568 lei, cu închiderea la 4,562 – 4,565 lei.
Cele mai mari riscuri pentru leu, în următoarele săptămâni, sunt legate de obstacolele bugetare cu care se va confrunta guvernul PSD – ALDE pentru a asigura îndeplinirea promisiunilor din programul cu care a câştigat alegerile din iarna trecută. Pentru a le putea îndeplini, pot apărea noi modificări ale mediului fiscal care să bulverseze din nou piaţa şi să deprecieze moneda naţională.
Cursul dolarului american a fluctuat între 3,9925 şi 4,0107 lei, la finalul perioadei el fiind stabilit la 3,9992 lei, când cotaţiile din piaţa valutară au fluctuat între 3,977 şi 4,008 lei.
Moneda elveţiană a scăzut pe pieţele internaţionale la un minim a ultimilor mai bine de 2 ani de 1,107 franci/euro. La rândul ei, media a coborât de la 4,1586 la 4,1250 lei, la sfârşitul intervalului.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1383 la 1,1491 dolari, maxim al ultimelor 15 luni, pentru ca la finalul perioadei tranzacţiile să se realizeze între 1,1391 şi 1,1472 dolari; pieţele americane s-au închis la 1,1469 dolari.
Creşterea euro s-a datorat faptului că investitorii nu sunt siguri dacă şi când va opera Rezerva Federală americană ultima sa majorare a dobânzii, care se situează în prezent la 1 -1,25%/an.
La deprecierea dolarului, care a atins un minim al ultimelor zece luni faţă de un coş al principalelor valute, au contribuit şi încetinirea ritmului de creştere a inflaţiei, cât şi cel al vânzărilor cu amănuntul din SUA.
Pe de altă parte, BCE nu a stabilit un termen pentru sfârşitul achiziţiilor de obligaţiuni, care se ridică lunar la 60 miliarde euro, pentru a păstra flexibilitatea deciziei în cazul în care perspectivele economice s-ar înrăutăţi.
Analiza cuprinde perioada 10-14 iulie.
Comentarii