30 cei mai buni drujbişti ai Romsilva se întrec la Mălini pentru titlul de „Cel mai bun fasonator” din România

Ieri, s-a desfăşurat la Suceava prima zi a Concursului profesional „Cel mai bun fasonator”, faza naţională, organizat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Suceava şi Ocolul Silvic Mălini.

Pentru cei care nu cunosc această titulatură, fasonator înseamnă drujbist mecanic, lucrătorul forestier care munceşte din greu în pădure şi a cărui siguranţă la locul de muncă depinde de profesionalismul şi îndemânarea cu care mânuieşte drujba, dar şi mai mult de cum respectă regulile de protecţie a muncii.

30 de concurenţi, fasonatori profesionişti din cadrul a tot atâtea unităţi silvice din ţară, câştigători în faza judeţeană a concursului, au luat startul în primele patru probe – montarea lanţului la ferăstrăul mecanic, tăierea de precizie, tăierea combinată şi tăierea arborelui, ultima, în variantă de poligon, adică pe trunchiuri de copac de dimensiuni identice. Din cauza unei ploi anunţate, organizatori au scurtat programul de concurs al zilei de astăzi, când drujbiştii vor trece doar prin ultima probă, cea mai spectaculoasă, cepuirea sau, altfel spus, fasonarea arborilor.

Au onorat cu prezenţa la concursul profesional naţional de la Suceava Octavian Anghel, directorul comercial al RNP Romsilva, Aurel Fulicea, şeful Serviciului Prevenţie şi Protecţie al RNP şi inginerul Aurel Niculescu.

„Un bun lucrător scoate din pădure un lemn ce poate fi valorificat corespunzător, lasă curat în pădure şi se întoarce acasă sănătos”

Concursul profesional „Cel mai bun fasonator” este la a 8-a ediţie, faza naţională fiind organizată în premieră, la Suceava. Organizatorii au pus la bătaie pentru primii clasaţi premii în valoare totală de 19.000 de lei, dar scopul concursului este mult mai complex.

„Având în vedere experienţa din anii trecuţi şi rezultatele concursurilor judeţene, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a ales Suceava pentru organizarea acestui concurs. Este o recunoaştere a calităţii muncii lucrătorilor forestieri din judeţul Suceava, având în vedere faptul că Direcţia Silvică Suceava are în componenţă 16 formaţiuni de exploatare, cu care reuşim să exploatăm anual în jur de 100.000 mc de masă lemnoasă. Normal, orice competiţie trebuie să aibă şi un câştigător. În afara clasamentului însă, obiectivele Regiei şi ale noastre, ale organizatorilor, de a perfecţiona lucrătorii, de a le readuce aminte regulile de protecţie a muncii şi mai ales de a-i îndruma să le respecte în pădure. Viaţa lor şi a celorlalţi lucrători silvici trebuie să fie în siguranţă, cu atât mai mult că procesul de exploatare este unul dificil. Se lucrează pe ploaie, pe vânt, în orice condiţii, de aceea respectarea regulilor de protecţie a muncii este vitală.

Mai mult, perfecţionarea lucrătorilor face ca arborii să fie doborâţi corect, să rămână mai mult seminţiş în pădure, iar lemnul să nu fie depreciat prin fasonare defectuoasă. Într-un cuvânt, un bun lucrător scoate din pădure un lemn ce poate fi valorificat corespunzător, lasă curat în pădure şi se întoarce acasă sănătos”, a declarat ieri, directorul comercial al Direcţiei Silvice Suceava, Cătălin Diaconescu.

Suceveanul Vasile Adrian Apetri s-a descurcat bine, dar are concurenţă mare

Poligonul de concurs amenajat pe un platou al Ocolului Silvic Mălini a aparţinut ieri concurenţilor şi oficialilor, dar mai ales brigăzii de arbitri, lucrători silvici ai DS Suceava, profesori şi doi elevi ai Colegiului Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, tineri cu rezultate remarcabile în concursuri şcolare, aceştia demonstrându-şi priceperea în afara concursului. Cronometru, rigle de măsurat lungimi şi unghiuri, marcaje şi chiar probe video au fost reperele după care comisia de arbitraj a evaluat prestaţia fiecărui fasonator, obligat să respecte strict regulamentele de concurs. Acestea privesc nu numai corectitudinea executării probei, dar şi un echipament de lucru şi de protecţie corespunzător, şi o anume ţinută de concurs, stabilită de regulament.

Depunctările şi chiar descalificarea puteau surveni nu numai de la o tăietură greşită sau timpi prea lungi, dar şi de la o vizieră de cască netrasă în timpul probei sau de prea mulţii paşi făcuţi la pornire.

Nu e ca la Roland Garros şi nici ca pe Wembley în lumea concursurilor profesionale a silvicultorilor, dar emoţiile concurenţilor şi ambiţiile suporterilor sunt aceleaşi. Nu se aplaudă slice-uri spectaculoase de rever sau goluri marcate din foarfecă, ci un lanţ montat la drujbă în nici 15 secunde şi o tăietură sigură, în unghi perfect.

În ordine alfabetică, concurenţii au intrat unul după celălalt, mulţi dintre ei după ce au stat în soare zeci de minute bune. Unii au mers bine, alţii au greşit, iar arbitrii au văzut tot.

Direcţia Silvică Suceava l-a avut în concurs pe Vasile Adrian Apetri, de la Ocolul Silvic Crucea, declarat în luna mai, anul acesta, cel mai bun drujbist din judeţ.

La primele patru probe la „naţionale”, suceveanul s-a descurcat bine, dar are concurenţă serioasă, cel puţin în fasonatorii din judeţele Alba şi Prahova. Primul dintre cei doi este de altfel câştigătorul concursului profesional de anul trecut, iar ieri, la Mălini, a arătat că nu prea are chef să cedeze titlul de cel mai bun fasonator din ţară.

„Băiatul nostru a fost printre primii 10 la concursul naţional de anul trecut. Între timp s-a mai pregătit, s-a antrenat şi avem încredere în el că va obţine un rezultat onorabil”, a declarat Cristian Tomniuc, şeful Serviciului Intern de Prevenţie şi Protecţie din cadrul DS Suceava.

„Guguţă”, recreat la Mălini de doi sculptori în lemn din Republica Moldova

La invitaţia Direcţiei Silvice Suceava au venit la Mălini şi reprezentanţi din Republica Moldova, cu o delegaţie inedită, compusă din reprezentanţi ai Agenţiei de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”, silvicultori din cadrul Rezervaţiei Naturale de Stat „Plaiul Fagului” şi artişti plastici, sculptori în lemn.

Începute de marţi şi continuate ieri, artiştii au realizat în preajma poligonului de concurs două lucrări de proporţii, o bancă cu un vultur în zbor şi o statuie a lui „Guguţă”, personaj din lumea copiilor, realizat în Republica Moldova, dar de notorietate în toate ţările care au făcut parte din Uniunea Sovietică.

În Moldova, „Guguţă” este simbolul copilăriei, un fel de „Nică” al românilor, şi dă în prezent numele unui teatru de păpuşi din Chişinău, unui festival internaţional al teatrelor de păpuşi, unui festival de teatru pentru copii şi mai multor manifestări dedicate copiilor moldoveni, care se desfăşoară în capitala Republicii Moldova.

Lucrările realizate de artiştii moldoveni vor fi amplasate, deocamdată, în curtea Ocolului Silvic Mălini.

În vecinătatea poligonului de concurs, organizatorii au adus şi o miniexpoziţie de utilaje pentru exploatarea lemnului, dar şi două standuri de la care silvicultorii au putut cumpăra unelte specifice muncii lor, dar şi articole de îmbrăcăminte, pălării, curele, bocanci.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: