Zonele de agrement, aceste himere ale Sucevei

> Amenajarea de noi zone de agrement este considerată necesară de 84% din locuitorii reşedinţei de judeţ, 11,1% considerând că parcul „Şipote” ar fi ideal în acest scop > Autorităţile locale nu sunt zgârcite cu promisiunile, începând de la zona Tătăraşi, aflată deja în lucru, continuând cu parcul „Şipote” şi terminând cu un „Aqualand”, pe râul Suceava

Municipiul Suceava nu dispune de un parc sau o de grădină publică în adevăratele sensuri ale acestor funcţiuni, spaţiile verzi cărora li s-a dat această destinaţie fiind mai degrabă de natura scuarurilor, reliefează Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a capitalei de judeţ. Conform acesteia, orice municipiu reşedinţă, cu o populaţie numeroasă, trebuie să se conformeze imperativului momentului şi să amenajeze un parc de dimensiuni corespunzătoare, partajat în mai multe sectoare, în funcţie de activităţile recreative promovate şi implementate. Potrivit studiului efectuat în rândul populaţiei în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă, 43,60% dintre suceveni indică parcul drept modalitate preferată de petrecere a timpului liber, iar 37,10% preferă zonele de agrement-picnic. Peste un sfert din locuitorii Sucevei, respectiv 26,94%, optează pentru ieşirile în aer liber, ca principală modalitate de petrecere a timpului disponibil de la sfârşit de săptămână, iar mai mult de 12% din totalul sucevenilor obişnuiesc să meargă, în weekend, la grătare sau picnicuri în afara municipiului. Amenajarea de noi zone de agrement este considerată necesară de 84% dintre locuitorii municipiului Suceava, 12,10% dintre participanţii la studiu indicând, în acest sens, zona „Zamca”, iar 11,10% au răspuns că parcul „Şipote” ar fi locaţia ideală. Pentru Burdujeni s-au pronunţat 9,40% dintre participanţii la sondaj, 8,7% optând pentru zona Cetăţii, iar 8,4% pentru cartierul Obcini. Autorităţile sucevene nu a făcut economii la promisiuni, unele dintre ele fiind realiste, iar altele mai dificil de materializat.

Zona de agrement Tătăraşi, ar putea fi gata în toamnă, chiar dacă, din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar, Primăriei i s-a blocat linia de finanţare de 10 milioane lei

Zona de agrement Tătăraşi este în curs de amenajare pe o suprafaţă de 75.250 mp în preajma fostei case de oaspeţi, a parcului „Şipote”, Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare, spre vest aceasta învecinându-se cu o pădure. Conform proiectului tehnic, suprafaţa în cauză are potenţial de dezvoltare pe linie de agrement, unul neexploatat până acum, în condiţiile existenţei unor spaţii verzi, cât şi a unor iazuri neamenajate. Zona se remarcă printr-un „cadru natural de o deosebită frumuseţe, cu privelişte favorabilă înspre silueta oraşului şi zona de pădure, promiţând, astfel, un grad ridicat de atractivitate”. Potrivit unui proiect al Primăriei Suceava, partea de spaţii verzi amenajate, străbătută de alei pietonale, va fi „parţial gradenată, pentru amenajarea de platforme de tip amfiteatru în aer liber”. Aceasta va fi „bordurată” cu dotări culturale, construcţii pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică şi de servicii. În acelaşi cadru urmează a fi plasate locurile de joacă pentru copii, dotate cu tobogane, balansoare cu arc, leagăne, playground etc. Extremitatea estică a obiectivului este destinată sportului şi serviciilor, respectiv debarcaderului, teraselor, unităţilor de alimentaţie publică, spaţiilor comerciale, terenului de baschet, terenului de minigolf, terenului de tenis. Într-o a treia zonă, în proiect se regăsesc lacul ambiental şi lacul de agrement, acesta din urmă pentru navigarea cu ambarcaţiuni speciale de tipul bărcilor şi hidrobicicletelor. Mărginite de o „cursivă” pietonală, de spaţii verzi, locuri de odihnă şi terase, cele două lacuri vor fi separate de un baraj, cât şi de un amplasament cu destinaţie comercială şi de alimentaţie publică. Zona de agrement Tătăraşi include un debarcader, pavilionul pentru muzică, o fântâna arteziană, punctul de informare şi cumpărare de biletele, punctul pentru închiriere de bărci şi hidrobiciclete, cabinetul medical, un spaţiu multifuncţional, precum şi un spaţiu administrativ şi pentru depozitare. În proiect, prevăzută este amenajarea de alei şi poteci pentru trasee şi circuite „de loisir”, de-a lungul acestora fiind amplasate bănci. Bicicliştii vor avea o pistă a lor, iar iluminatul public va fi inclusiv de tip ornamental. Terenul pe care se amenajează zona de agrement Tătăraşi era unul cu vegetaţie spontană şi cu 500 de arbori în diferite stare de degradare, în special plopi şi sălcii plângătoare. Aceştia vor fi toaletaţi, amenajarea noilor spaţii verzi incluzând plantarea de material dendrologic de calitate, respectiv a arborilor din specii de foioase şi răşinoase. Chiar dacă, din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar, Primăria are blocată linia de finanţare de 10 milioane de lei, acesta ar putea fi gata în toamnă.

Cascade, foişoare, amfiteatru în aer liber, terenuri de sport, esplanadă floricolă şi unităţi de alimentaţie publică în viitoarea zona de agrement „Şipote”

La acesta dată, Primăria face demersuri pentru fundamentarea şi introducerea în circuitul legislativ a unui proiect de lege prin care parcul „Şipote” ar putea trece din administrarea Regiei Autonome a Pădurilor Romsilva în cea a municipiului Suceava, tocmai în vederea transformării, conform unui mai vechi proiect, într-o zonă de agrement. Parcul „Şipote”, cuprinzând specii din flora ocrotită prin lege, cunoscut şi ca parcul „Cetăţii”, este un loc cu rezonanţă istorică, care prin lucrări de amenajare poate deveni o zonă ideală de agrement, atât pentru suceveni, cât şi pentru turiştii din judeţele vecine, din ţară şi din străinătate. Astfel, Studiul de fezabilitate privind reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia, întocmit la comanda Primăriei Suceava, prevede reparaţii la aleea principală a pârâului Şipote, cea care face legătura dintre centrul oraşului şi aleea cu trepte, care urcă înspre statuia lui Ştefan cel Mare. De-a lungul acesteia vor fi amenajate trei locuri de odihnă pentru vizitatori, cât şi rampe de acces destinate persoanelor cu handicap. Deoarece terenul este în pantă, pe traseul de coborâre al pârâului „Şipote” vor fi realizate mai multe cascade, iar în prejma acestora se vor amplasa bănci de odihnă. La confluenţa pârâului „Şipote” cu pârâul „Târgului”, este planificată construirea unui pod de piatră cu lungimea de 10 metri şi o lăţimea de 5 metri. Pentru protejarea turiştilor împotriva intemperiilor, tot în perimetrul de confluenţă a celor două pâraie, va fi ridicat un foişor care, la bază, va avea o cascadă. Foişorul-adăpost are inclusiv menirea de a pune în valoare Cetatea de Scaun modernizată, prin amenajarea unei terase care să permită „vizualizarea monumentului dintr-o perspectivă inedită”. Parcul „Şipote” ar urma să devină un important punct de găzduire a evenimentelor organizate de autorităţile locale. Cu prilejul organizării Festivalului Medieval, în valea dintre centrul urbei şi Cetatea de Scaun vor fi amplasate corturi ale oştilor moldovene şi otomane combatante. Pe acest fond, în scopul creşterii vizibilităţii, versantul dinspre centrul municipiului va fi amenajat sub formă de amfiteatru natural, care, la rându-i, va fi dotat cu un foişor pentru artişti. Pentru atragerea vizitatorilor şi prelungirea sezonului turistic, în parcul „Şipote” vor fi amenajate funcţiuni de alimentaţie publică, cărora le sunt rezervate trei platouri circulare, dar şi săli de jocuri sportive; locuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport. Tot în zonă, meşteşugarii vor putea să-şi desfacă produsele amatorilor de suveniruri. În studiul de fezabilitate privind reabilitarea Cetăţii de Scaun şi zonei de protecţie a acesteia este menţionată şi o esplanadă floricolă, iar pentru „agrementarea” perimetrului acesteia se vor construi, pe o lungime de 100 de metri, arcade şi ziduri de sprijin din piatră cioplită. În scopul amenajării spaţiilor verzi, urmează a fi doborâţi 35 de arbori, însă nu dintre cei din speciile dendrologice protejate. Amenajările mai includ montarea de bănci, coşuri de gunoi şi pergole din lemn cu spaliere pentru plante agăţătoare. În parc vor fi construite reţele de alimentare cu apă; reţele de canalizare; reţele de alimentare cu energie electrică; reţele de alimentare cu energie termică produsă cu panouri solare. Iluminatul public va fi un unul modern, verde, bazat pe panouri fotovoltaice. Pentru accesul în parcul Şipote, în prelungirea străzii Grădinilor va fi realizată o „alee carosabilă”. În vederea acordării de servicii în conformitate cu cerinţele europene, dar şi pentru o cât mai bună administrare a zonei, este prevăzută construirea unui modern grup sanitar, a unei clădiri pentru personalul administrativ, precum şi a unui punct de gestionare a alimentării cu energie electrică. Nu în cele din urmă, pentru asigurarea salubrităţii, zona va fi prevăzută cu un punct de colectare a deşeurilor.

Considerat fantezist, proiectul zonei de agrement „Aqualand” de pe râul Suceava ar putea deveni realitate

Asimilat deja unui pol de dezvoltare urbană, Suceava trebuie să se exprime accentuat ca un vector interregional, ca un centru cultural-istoric şi de afaceri sud-est european, se precizează în studiul privind relaţiile periurbane aferent PUG-ului. Cadrul natural al municipiului include şi râul cu acelaşi nume, „acesta reprezentând un important atu, însă unul care nu a fost valorificat până acum” relevă studiul. De asemenea, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Suceava în perioada 2016-2020 evidenţiază că, din cauza accesibilităţii reduse la cursul de apă, potenţialul peisagistic al râului Suceava este nevalorificat. Astfel, în prezent există doar unele drumuri de pământ care asigură accesul la firul de apă, „râul Suceava fiind ascuns de situri industriale neutilizate şi parţial dezafectate”. Scoaterea din izolare şi valorificarea acestuia se impune tot mai presant, mai ales în ceea ce priveşte porţiunile aflate de o parte şi de alta a podului care leagă centrul urbei reşedinţă de judeţ de fosta zonă industrială, actuala zonă comercială a Sucevei. Din cauza fenomenelor meteorologice periculoase şi a viiturilor din anii 2008-2009, un pilon al podului în cauză a fost grav afectat, iar ca urmare a lucrărilor de reparaţii la acesta, albia deviată a râului nu a mai fost adusă la starea iniţială. În vederea ameliorării imaginii necorespunzătoare a respectivei părţi a municipiului, o soluţie o reprezintă dezvoltarea unui circuit de agrement. De altfel, în acest sens, autorităţile municipale au avansat un studiu de regularizare a albiei râului Suceava şi de amenajare, în aval de Complexul comercial “Bazar”, a unei zone de agrement de tip „Aqualand”. Potrivit iniţiativei, în calcul este luată amenajarea terasei superioare ca loc de promenadă, cât şi de practicare a sporturilor de tip role, biciclete, sckateboard, jogging. Totodată, este recomandată plantarea de specii corespunzătoare mediului, respectiv a sălciilor pletoase, sălciilor creţe şi „arborilor cu pendent sau globulus”. Graţie învecinării cu Iulius Mall, accesibilitatea la acest perimetru este una facilă, „zona putând fi valorificată la maxim şi introdusă într-un circuit al zonelor belvedere”. Nu în cele din urmă, prin regularizarea albiei ar urma să se amenajeze un debarcader pentru hidrobiciclete şi bărci, precum şi un loc pentru înotat, cu plaja aferentă şi duşuri. Pe malul apei ar putea fi plasate unităţi de alimentaţie publică şi spaţii pentru practicarea jocurilor sportive. (Datele prezentate fac parte dintr-un studiu trimis înspre publicare Revistei „Ecoforum” a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: