Festivalul internaţional al obiceiurilor de iarnă de la Suceava, ediţia 2016

Tot ce are mai frumos tradiţia bucovineană

Festivalul internaţional al obiceiurilor de iarnă, cu tot alaiul lui, a scos pe străzile Sucevei lume cât a încăput, formaţii de datini şi obiceiuri din tot judeţul şi din nordul Bucovinei, cu alte cuvinte tot ce are mai frumos tradiţia bucovineană.

Anunţată de la ora 11, cu plecarea din zona stadionului Areni, parada formaţiilor a început ceva mai târziu, dar lumea deja se adunase pe trotuarele aflate de o parte şi de cealaltă a sediului Primăriei cu jumătate de oră mai devreme.

Pe la 10,45, pe strada Mărăşeşti, au coborât dintr-o maşină trei bărbaţi îmbrăcaţi în costume tradiţionale, unul dintre ei având o tobă desenată cu un cerb. Ne-au spus că se îndreptau spre Areni să se alăture celorlalte formaţii venite din judeţ. Acolo, de la distanţă, pâlcul de artişti mai mult se ghicea… În schimb, sucevenii, cu sutele, băteau din tălpi de frig şi de nerăbdare să înceapă parada. Vreo 23 de formaţii s-au înşirat pe o bandă a şoselei, păzite de poliţişti, abia la intrarea în centrul oraşului reuşind să ocupe tot drumul.

Deschisă de călăreţii de la Vicovu de sus, cu Ştefan cel Mare în frunte, parada a continuat cu Carul cu boi de la Humor, Malanca de la Crasna (Ucraina), Malanca de la Vicovu de Sus, Jocul caprei de la Mălini, Jocul căiuţilor de la Hănţeşti, Irozii de la Şcheia, Jocul caprei de la Poiana Stampei, Cerbul Corlata, Jocul caprei Fundu Moldovei, Malanca de la Ostra, Ceata de la Dolheştii Mici, Jocul căiuţilor de la Zvoriştea, Urşii de la Volovăţ, Jocul caprei Dolhasca, Urşii de la Udeşti, Malanca de la Stroieşti, Căiuţii de la Horodnic de Jos, Banda lui Arap (Arnăuţii) de la Drăguşeni, Malanca de la Capu Codrului, Ceata de la Baia, Împăraţii de la Bosanci, Urşii de la Bogdăneşti, Ceata de la Fântânele.

Puncte de atracţie mai deosebite au fost carul cu boi cu colaci înşiraţi pe jug de la Mălini, căiuţii de la Hănţeşti, flăcăii din Crasna îmbrăcaţi în costume din paie sub formă de inimă ş.a. Formaţiile au defilat lent înspre centrul Sucevei, din când în când desfăşurând câte un mic spectacol în faţa celor prezenţi. S-au oprit, într-un sfârşit, în faţa clădirii Prefecturii, unde oficialităţile au primit pluguşorul de la Vicovu de Sus şi au ascultat urătura adusă de artiştii din nordul Bucovinei, de la Crasna.

Malanca din Crasna reprezintă “o fărâmă din istoria românilor din nordul Bucovinei” a spus prezentatorul. În satul Crasna, raionul Storojineţ, a continuat el, “se desfăşoară miracolul unirii omului cu natura”, iar sărbătorirea Malancei este, de fapt, “un carnaval al datinilor şi tradiţiilor românilor bucovineni ce s-au păstrat în pofida interdicţiilor şi asupririlor”. La Crasna, tineri şi bătrâni se pregătesc tot anul pentru spectacolul Malancei pe care-l prezintă de Crăciun.

Costumaţia artiştilor din nordul Bucovinei a fost realizată de un meşter local, ce se ocupă de această îndeletnicire de 40 de ani.

Festivalul internaţional al obiceiurilor de iarnă face parte din proiectul “Crăciun în Bucovina”, iniţiat de Consiliul Judeţean, şi îşi propune “să promoveze potenţialul turistic cultural imaterial al Bucovinei printr-o nouă modalitate de abordare a turismului intern, respectiv turismul de eveniment”.

Spectacolul formaţiilor a continuat apoi pe esplanada din faţa Casei Culturii, în faţa mulţimii care a rezistat frigului şi umezelii ore-n şir, de dragul spectacolului şi artiştilor. Au evoluat în spectacol Urătorii de la Humor, Jocul caprei de la Mălini, Irozii de la Şcheia, Jocul căiuţilor de la Hănţeşti, Jocul caprei de la Poiana Stampei, Cerbul de la Corlata, Malanca de la Ostra, Ceata de la Dolheştii Mici, Jocul căiuţilor de la Zvoriştea, Urşii de la Volovăţ, Jocul caprei de la Dolhasca, Urşii de la Udeşti, Bungherii de la Vama, Banda lui Jianu de la Boteşti, Malanca de la Stroieşti, Căiuţii de la Horodnic de Jos, Banda lui Arap (Arnăuţii) de la Drăguşeni, Malanca de la Capu Codrului, Formaţia de căiuţi de la Botoşani, Ceata de la Baia, Jocul căiuţilor Botoşana, Hurta (Împăraţii) de la Bosanci, Urşii de la Bogdăneşti, Ceata de la Fântânele, Partia de la Pârteştii de Jos, Căiuţii de la Calafindeşti, Malanca de la Todireşti, Malanca de la Ilişeşti, Urşii de la Preuteşti, Turca (Frumoşii) de la Moara, Jocul caprei de la Fundu Moldovei, Malanca de la Bălăceana, Capre şi urşi de la Vultureşti.

Foto: ALEX AXON

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: