– Ediţia a XXIII-a –
De curând, în localitatea Brodina s-a desfăşurat cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului interetnic „Convieţuiri”.
Organizatorii au fost Filiala Judeţeană a Uniunii Ucrainenilor din România – preşedinte prof. Ilie Sauciuc, organizaţia locală UUR – preşedinte dna Elena Torac; susţinerea financiară a fost din partea UUR şi a Consiliului Local Brodina.
Oaspeţii au fost întâmpinaţi de tânărul primar de 28 de ani dl Codrin Rusu, care printre altele a zis: „Ne-a revenit cinstea de a fi gazdele ediţiei a XXIII-a a Convieţuirilor şi suntem bucuroşi de a vă primi în mijlocul locuitorilor localităţii Brodina. Vom avea prilejul de a cunoaşte tradiţiile şi obiceiurile, costumele populare ale altor etnii, iar ei ne vor cunoaşte pe noi”.
În sala căminului cultural, după o paradă a portului popular, s-a desfăşurat spectacolul propriu-zis.
Dar, mai întâi, să redau câteva dintre luările de cuvânt…
Dna Elena Torac: „Stimaţi invitaţi! Astăzi, în frumoasa noastră localitate are loc o activitate deosebită şi cu această ocazie vreau să vă salut pe toţi. Vreau să mulţumesc tuturor etniilor care au răspuns invitaţiei noastre de a participa la acest minunat festival şi să vă urez succes în activitatea dumneavoastră viitoare”.
Dl Ilie Sauciuc: „Bună ziua! În calitatea de preşedinte al Organizaţiei Judeţene a UUR şi de inspector pe probleme etnice în cadrul IŞJ Suceava, mulţumesc tuturor participanţilor pentru prezenţa la acest eveniment deosebit. Participă formaţii artistice aparţinând ucrainenilor, românilor, nemţilor, romilor. Din motive obiective n-au putut participa formaţiile polonezilor şi ungurilor, dar reprezentanţii lor au venit la festival”.
Trebuie amintit faptul că Festivalul „Convieţuiri” a fost iniţiat de dl Nicolai Cureliuc, din Măriţei, judeţul Suceava, în 1994. Aici s-au desfăşurat primele şapte ediţii ale festivalului; după care festivalul s-a desfăşurat şi-n alte localităţi, revenind apoi la Măriţei în 2008, la ediţia a XV-a, apoi desfăşurându-se din nou în alte localităţi.
Dl prof. Virginel Iordache, directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret” din Suceava: „Bucovina este cea mai bună gazdă pentru desfăşurarea unor festivaluri pentru minorităţi naţionale”.
Dna Klara Hapenciuc – preşedintele UDMR, filiala judeţeană Suceava: „În orice loc ar locui, cei care s-au născut în Bucovina şi urmaşii lor au în inimă şi suflet aceeaşi iubire faţă de apropiaţii lor şi de natură”.
Dna Antonia Gheorghiu – preşedintele FDGR Suceava: „Bucovina este o oază de pace, de linişte sufletească, de convieţuire paşnică”.
Dl Nicolae Constantin – preşedintele Organizaţiei Romilor din satul Gulia: „Fiecare minoritate care a trăit sau trăieşte în Bucovina a găsit cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea sa etnică”.
Dl Gheorghe Timofeiov – preşedintele Uniunii Ruşilor-Lipoveni, Suceava: „Ca să vorbească în limba maternă, în Bucovina, pentru mulţi este o obligaţie sfântă, iar în limba ţării este o onoare pentru toţi”.
Dl Mihai Mihăescu Aniuk, consilierul prefectului judeţului Suceava, Constantin Harasim, a încheiat sugestiv, spunând „Bună ziua!” în limbile fiecărei etnii participante la festival.
Din momentul în care au început să evolueze formaţiile artistice, cuvintele au devenit de prisos. De ce? Modul de comunicare a fost muzica, dansurile, cântecele, poezia.
Zâmbeau artiştii, zâmbeau instructorii, zâmbeau spectatorii. Aici s-a subliniat adevărul unor astfel de cuvinte: „Numai zâmbetul umple lumea cu bunătatea”.
Au evoluat: formaţia de dansuri din Gulia, oraşul Dolhasca; orchestra de muzică populară „Cetina” din Brodina; ansamblul de dansuri „Kozaciok” din Bălcăuţi; grupul vocal „Edelweis” din Câmpulung Moldovenesc; solista Felicia Oblezniuc (muzică populară huţulă); formaţia „Bukovenska Ruja” din Milişăuţi; formaţia „Polonenka” din Paltinu; formaţia şcolii din Falcău; formaţia de copii din Brodina; formaţia de copii din Valea Brodinei.
Foto: EUSEBIE FRASENIUC
Comentarii