Curtea Constituţională a României a admis, ieri, în unanimitate, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea legii referitoare la Statutul aleşilor locali. „O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local”, a declarat preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu.
Judecătorii CCR consideră, în decizia privind neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali, că aceştia nu mai au legitimitatea de a-şi continua activitatea după o condamnare definitivă, care determină pierderea integrităţii – element fundamental al mandatului electiv. „Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei”, subliniază judecătorii CCR, potrivit unui comunicat remis ieri AGERPRES.
Curtea a reţinut că excluderea de sub incidenţa legii, deci de la sancţiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile Constituţiei privind egalitatea în faţa legii.
„În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 289 (luarea de mită) şi art. 290 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie”, se arată în comunicat.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Comentarii