La 71 de ani de la readucerea Ardealului la România, la Sf. Gheorghe, primul oraş eliberat de sub dominaţia hortisto-austriacă în anul 1944, au avut loc manifestări aniversare. Asociaţia veteranilor de război a iniţiat manifestări publice adecvate, la care au participat şi formaţiuni militare. Antal Arpad, primarul oraşului Sf. Gheorghe, nu a fost de acord ca la acest eveniment să ridice steagul tricolor pe sediul Primăriei deoarece acolo, spunea domnia sa, era pus un paratrăsnet spre a apăra clădirea de descărcări electrice. Menţionăm că tricolorul lipseşte de pe clădirea Primăriei oraşului Sf. Gheorghe de multă vreme.
Trebuie să luăm în calcul şi manifestări antiromâneşti anterioare, precum evenimente aniversare ale UDMR, ridicarea pe instituţiile statului a steagului Ţinutului Secuiesc, marşurile extremiştilor Jobbik şi din Garda maghiară veniţi de la Budapesta la Miercurea Ciuc, Tg. Mureş şi Tg. Secuiesc, atitudinea ostilă a maghiarilor faţă de eleva care a purtat panglica tricolor, ignorarea şi batjocorirea limbii române, acordarea numelor unor maghiari unor străzi şi instituţii publice (chiar şi prin înlocuire) etc. Cele mai grave socotesc a fi retrocedările de imobile care au fost plătite de statul român, cumpărarea de către etnicii maghiari, dar şi de maghiari din Budapesta, a mari suprafeţe de terenuri agricole, acapararea de mari suprafeţe forestiere şi tăierea pădurilor, manifestări publice, încadrate în autonomie antiromânească, nestânjenite de nimeni etc. Judeţele Harghita, Covasna şi Mureş sunt în realitate autonome, iar românii sunt trataţi ca minoritate venită pe aceste locuri.
Sunt absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi am avut colegi de etnie maghiară, în anii deputăţiei am avut colegi în Camera Deputaţilor şi, respectiv, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, unde se dezbăteau legile pentru aceste domenii în directă legătură cu pretenţiile etnicilor maghiari. În plus, am făcut parte dintr-o comisie a Parlamentului României care a făcut deplasări în localităţi din judeţul Harghita în preajma dezbaterii şi adoptării unor legi şi, ca urmare, deţin nu numai informaţii, ci şi stări lăuntrice specifice în relaţiile cu maghiarii. Nu-i necesar să descriu aceste stări, cele mai puternice fiind adunate la Liceul maghiar din Tg. Mureş.
Este necesar să revin cu aprecierea potrivit căreia reacţiile autorităţilor statului român sunt slabe sau lipsesc. Nu solicit nici violenţă fizică sau verbală, nici conflicte de orice fel, ci punerea liderilor maghiari în limitele şi spiritul legilor statului român. La recentele manifestări antiromâneşti de la Sf. Gheorghe am auzit doar vorbe din partea Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne. Deocamdată atât! Singura reacţie mai concretă este întocmirea unui dosar penal pentru vinovaţii de la Primăria Sf. Gheorghe. Evenimentul trece şi se uită, dar lupta liderilor maghiari pentru autonomie deplină continuă în forme şi cu intensităţi diferite. Ce fac autorităţile statului român?
Credem că trebuie adoptate reglementări clare pentru aplicarea prevederilor articolului 12 din Constituţia României privind Simbolurile naţionale, iar privilegiile pentru minoritatea maghiară trebuie oprite la nivelul standardelor europene. Avem în vedere nu numai simbolurile naţionale, zonă de mare sensibilitate, ci multe alte domenii în care etnia maghiară este lângă sau deasupra prevederilor legale ale românilor. Se impune ca Parlamentul României, în care sunt reprezentaţi şi etnicii maghiari, să adopte noi reglementări spre ştiinţă şi aplicare de toţi cetăţenii din România.
Comentarii