Varza, regină pentru două zile

˜

˜

 Milişăuţi, o localitatea situată în N-E judeţului Suceava, în partea de sud a Bucovinei istorice. A fost declarată oraş prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte şapte comune. Dacă în anul 1931 avea 2928 de locuitori, la recensământul din 2011 s-au înregistrat aproape 5000 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior. În oraş trăieşte şi o minoritate ucraineană.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor sunt: agricultura, creşterea animalelor şi cultivarea/prelucrarea produselor agricole, în special a verzei şi a castraveţilor. De fapt, localnicii s-au specializat în cultivarea celor două din urmă, prelucrarea şi pregătirea lor pentru iarnă, vânzându-şi produsele pe cele mai mari pieţe din ţară, chiar şi din Bucureşti.

Tocmai din acest motiv, din iniţiativa lui Mircea Laurus, primarul localităţii, s-a organizat prima ediţie a „Festivalului verzei” în anul 2007. An de an festivalul a luat amploare şi iată că anul acesta, la a IX-a ediţie, au venit interpreţi şi formaţii artistice şi din străinătate.

Locul ales pentru desfăşurarea festivalului este excelent. Pe platoul imens din faţa sălii de sport, lipită chiar de aceasta, a fost montată o scenă mare, probabil pregătită şi pentru ediţiile următoare. Pe platou au fost amplasate zeci de chioşcuri cu tot ce-ţi dorea inima, ba chiar şi un restaurant cu o sală, într-un cort imens. În rest, maşinuţe, scrâncioburi, instalaţii pentru măsurarea forţei, exact ca la un hram. De fapt chiar a fost hramul „Sfintei Marii”, hramul bisericii noi. Manifestările au fost planificate pentru două zile, iar pentru spectatori, ca să nu obosească pe durata spectacolelor planificate pentru câteva ore, au fost aduse multe bănci.

Chiar lângă scenă, pe o lungime apreciabilă, au fost amenajate standuri cu legume de tot felul, în stare crudă sau puse în borcane, la murat pentru iarnă. Aveau un colorit de-ţi lua ochii şi te-mbiau să le guşti, de ce nu chiar să-ţi cumperi pentru iarnă măcar un borcan. Alături de ele trona, foarte fudulă, o căruţă plină cu căpăţâni de varză, din care abia puteai ridica una, aşa de grele erau.

Vreme superbă, în niciun caz de toamnă, cu un soare orbitor. Şi, cum ne găseam pe malul apei, dinspre ea adia o briză plăcută. Deci erau toate condiţiile pentru desfăşurarea unui spectacol de înaltă ţinută artistică, pe care-l aşteptau cu sufletul la gură spectatorii.

Festivalul a fost deschis de primar, care a urat bun-venit spectatorilor şi i-a asigurat că se vor distra de minune. Am primit urări şi de la Vichentie Popescu, viceprimar. Un cuvânt izvorât din inimă l-a rostit şi Constantin Harasim, prefectul judeţului, fiind şi el invitat la această sărbătoare a comunităţii milişăuţene şi nu numai. Prefectul i-a felicitat călduros pe milişăuţeni pentru c-au reprezentat cu cinste Bucovina, ori de câte ori au avut prilejul. „Produsele dvs. sunt recunoscute şi apreciate în toată ţara. Vă urez ca azi să vă distraţi foarte bine pentru c-o meritaţi din plin”, a conchis acesta. Toţi trei le-au felicitat şi pe femeile numite Maria…

M-am întâlnit cu destule cunoştinţe din satele din jur, chiar din Dărmăneşti şi Siret. Gheorghe Lazăr, directorul casei de cultură, a supravegheat ca totul să se desfăşoare aşa cum au planificat organizatorii. O adolescentă foarte frumoasă, îmbrăcată într-un splendid costum naţional, a prezentat spectacolul, având grijă ca numerele să se succeadă aşa cum au fost anunţate.

Spectacolul a fost deschis de Andrei Mihailov din Fălticeni, care a interpretat un buchet de melodii populare. De fapt, muzica populară a fost la ea acasă. Andreea Zaharia din Măneuţi, surorile Luţa din Horodnic de Sus, surorile gemene Balaban, Daniela Prichici, Andreea Maruţeac, Adina Lavric, Daniela Laurus şi Diana Ignat au prezentat, fiecare, câte două-trei melodii de muzică populară bucovineană, spre încântarea publicului care, fără excepţie, le-a răsplătit cu aplauze furtunoase.

O menţiune specială pentru evoluţia, mult gustată de public, a formaţiei fraţilor Goştiug din Cernăuţi, Ucraina. O formaţie vocal-instrumentală, cu o interpretare pe măsură, o costumaţie de concert de gală şi un repertoriu pe gustul spectatorilor, care i-au aplaudat frenetic.

Au evoluat şi ansambluri folclorice. Fie că s-au numit „Florile Vicovului” (Vicovu de Sus), „Ţânţăroiul” (Iaslovăţ), „Frătăuceanca” (Frătăuţii Vechi), ele au prezentat numere de înaltă clasă. Costumaţia specifică, interpretarea de excepţie, ţinută scenică deosebită. Ce mai? A fost superb!

Seara, primarul „i-a omenit” pe participanţi cu o oală de sarmale mare cât un munte. Gospodinele milişăuţene se pricep foarte bine şi la distracţie, nu numai la bucătărie şi la munca din legumicultură. Cinste lor! Apoi tineretul, şi nu numai el, s-a distrat, dar nu mai ştiu cât de târziu, în noapte, poate că până în zorii zilei.

Ansamblul de fete din Milişăuţi şi, foarte important, concursul „Miss frumoasa de la ţară” s-au constituit de asemenea în ceva deosebit iar, cred că vă daţi seama de ce, concursul a fost aşteptat cu sufletul la gură, mai ales de mamele fetelor participante.

Sunt foarte sigur că mulţi vor regreta că n-au fost prezenţi la Milişăuţi. „Dar nu-i nimic, poate vor spune unii, vom face tot posibilul şi vom merge la anul!”.

Text şi foto: prof. GH. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. domnule ziarist mai moale cu elogiile comuniste, sau te-a cumparat si pe dumneata primaru. girla aia e loc perfect pentru dumneata? restaurantul acela, si chioscurelele cu produse toate sunt ale primarului. te-ai gindit vreodata ca acest bilci e facut doar pentru interese?

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: