„Eu sunt ortodox, dar…

^

^

 …mă bat pentru dreptate. Chiar dacă nemţii sunt plecaţi de mult în ţara lor, bunicii şi părinţii lor, care s-au jucat şi-au trăit alături de ai noştri, îşi dorm somnul de veci aici, la Satu Mare. Bunicii, părinţii, chiar şi noi ne-am petrecut copilăria împreună, ne-am jucat împreună, am suferit sau ne-am bucurat împreună. Dacă sunt de altă religie, trebuie să le distrugem cimitirul?” mi-a destăinuit cu năduf Vasile Moroşan, în vârstă de 82 de ani, cetăţean al comunei Satu Mare.

Doi buni prieteni de-ai mei, profesorul Victor Iosif şi economistul Ion Burciu, m-au vizitat acum două zile şi m-au rugat să-i ajut, aşa cum pot, ca să se facă dreptate în comuna Satu Mare.

După ce i-am ascultat cu atenţie, am vizionat un DVD realizat în anul 1995, cu un german din comună repatriat în Germania, şi am citit şi petiţia pe care 10 cetăţeni din comună, de credinţă ortodoxă, au adresat-o primarului comunei, m-am hotărât să merg la Satu Mare, pentru a vedea despre ce este vorba şi a sta de vorbă şi cu semnatarii petiţiei.

Chiar la marginea şoselei este situat acest cimitir al comunităţii germane protestante, care a vieţuit în comună până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. După înscrisurile de pe câteva cruci care au mai rămas în picioare, am estimat că acest cimitir este de cel puţin 150 de ani. E drept, cimitirul nici n-a fost îngrijit. Mormintele s-au tasat, ajungând unele sub nivelul pământului, crucile au fost distruse, din unele rămânând numai suportul. Ici-colo se mai iţesc câteva cruci din beton, fier sau mozaic. Mă mir cum de-au scăpat de distrugere două cavouri mari. De pe crucile rămase în picioare au fost distruse, după aspect probabil cu dalta, plăcile de marmură. Se spune că la introducerea electrificării, unii cetăţeni au tăiat crucile din fier şi le-au folosit drept console pe case.

E drept, în sat nu mai vieţuiesc germani, dar putea fi sesizată conducerea Forumului German din România, care-ar fi luat măsurile care se impun pentru păstrarea şi îngrijirea acestui cimitir. Aceşti germani n-au luptat împotriva românilor, ei au vieţuit peste o sută de ani alături de români. Am înţeles că şi cimitirul german catolic din altă parte a satului a fost desfiinţat, pe locul lui construindu-se casa parohială ortodoxă. Poate nu sunt bine informat, dar am impresia că nu se construieşte nimic pe locul unui cimitir, mai ales cu sicriele în pământ, de orice credinţă ar fi morţii. Este mare păcat! Menţionez şi faptul că acest cimitir a avut şi gard de jur-împrejur, dar care a fost furat.

Oamenii spun că s-ar dori extinderea cimitirului parohiei ortodoxe, pentru că a devenit neîncăpător.

Un număr de 10 credincioşi ortodocşi, reţineţi că sunt ortodocşi, au semnat un protest, pe care l-au înaintat primăriei. Am extras din el: „Locatarii de pe strada de lângă cimitirul nemţesc venim a vă ruga ca acest cimitir să rămână ca dovadă istorică şi să nu fie înmormântaţi alţi cetăţeni în cimitir peste ei”. Consider că este o cerere de bun-simţ, care izvorăşte din inimile lor de creştini adevăraţi. Nu contează religia pe care-o practică, toţi fiind creştini. Mai redau: „Păstrarea acestui cimitir ar reprezenta un act de respect faţă de foştii locuitori ai acestei localităţi.” Ce lecţie de civism şi de adevărată credinţă dau aceşti cetăţeni! Cine are urechi s-audă…

Menţionez şi faptul că Herbert Armbructer, fost locuitor al comunei, repatriat în Germania, născut aici, venea în fiecare an aici pentru că bunicii şi părinţii săi aici îşi dorm somnul de veci, în pământ românesc. Acum trei ani au venit foşti locuitori ai satului c-un autocar şi s-au îngrozit de starea în care au găsit cimitirul.

Am rămas profund impresionat şi de cele spuse de Corneliu Moroşan (57 de ani), fiul lui Vasile Moroşan (82 de ani): „Trebuie să dăm dovadă că suntem oameni civilizaţi, cetăţeni ai Uniunii Europene. Ne-au rămas multe lucruri bune şi meşteşuguri de la nemţi şi pentru aceasta trebuie să-i respectăm. Tot de la ei ne-au rămas şi drumurile sistematizate”!

S-ar părea că printr-un subterfugiu s-au aprobat 5000 mp de teren din acest cimitir pentru a se amenaja aici un alt cimitir. Dar pui morţi peste morţi? Deja buldozerul a decapat o porţiune de teren şi cam la 30 cm adâncime s-au descoperit plăci de beton de pe morminte.

Domnul Ştefan-Valerian Cramarciuc, primarul comunei, a afirmat: „Vă asigur că acest cimitir va rămâne cum a fost. Sunt cetăţeni care nu vor cimitir. Tot oamenii vor hotărî ce va fi aici. De câte ori au venit în excursie în România, nemţii plecaţi sau urmaşii lor au vizitat satul şi cimitirul. Dar de-acum nu se va face nimic aici.” Să avem încredere în spuse primarului, pentru că el este reprezentantul comunităţii.

Întâlnirea cu primarul a avut loc a doua zi după vizita mea, când, orele fiind destul de înaintate, n-am putut sta de vorbă cu nimeni din cei implicaţi. Dar şi-au spus părerea în faţa camerei de luat vederi. Profanarea mormintelor începuse însă cu o zi înainte. Am remarcat preocuparea primăriei pentru a construi un gard din beton la marginea drumului. Atunci au venit mai mulţi oameni revoltaţi: „Ei au construit o baie în sat, au zidit şcoli şi mori. Aceasta-i recunoştinţa noastră?” (S.L) „Nivelul de cultură şi de civilizaţie al acestei localităţi se datorează şi lor.” (V.I.)

Sunt ferm convins că primarul, primul gospodar al comunei, împreună cu celelalte autorităţi locale, va face tot posibilul să se afle cine a distrus gardul şi inscripţiile de pe crucile rămase în picioare. Pentru cinstea acestor gospodari de frunte este necesar să se facă acest lucru. Pe fruntea lor nu poate să rămână această pată.

 (Foto: prof. GH. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: