> IPJ Suceava a înregistrat anul trecut 115 dispariții de minori
Anticipând ziua de 25 mai, Ziua Internațională a Copilului Dispărut, și în cadrul Programului de prevenire a delincvenței juvenile și a victimizării minorilor 2015, polițiștii de la Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul IPJ Suceava au desfășurat în perioada 18 – 24 mai a.c. activități de informare, responsabilizare și conștientizare, canalizate către toate categoriile de tineri cu grad de risc victimal.
„S-a pus accent deosebit pe promovarea recomandărilor preventive și de conștientizare a riscurilor de către tinerii instituționalizați în centrele de plasament. Gradul de risc al acestor tineri este unul crescut, minorii fiind expuși fenomenului traficului de persoane” a comunicat subcomisar Ionuț Epureanu, purtător de cuvânt al IPJ Suceava.
Astfel de activități s-au desfășurat în instituții de ocrotire de pe raza municipiului Suceava și a orașului Gura Humorului, dar și din mediul rural, la ele participând peste 100 de tineri, cadre didactice și personal auxiliar.
Plecați de acasă sau din centre de plasament
Potrivit unei statistici a IPJ Suceava, anul trecut, în județul Suceava s-au înregistrat 115 dispariții de minori. În marea lor majoritate, 92,5%, a fost vorba de plecări voluntare ale copiilor fie de acasă, fie din centrele de plasament unde sunt ocrotiți. „Dintre minorii dispăruți, 36,2% erau cunoscuți în evidențe pentru dispariții anterioare, dintre aceștia 10,2% mai fugiseră de acasă sau din centrele de plasament cel puțin o dată, iar restul de 26% fugiseră deja de mai multe ori” a comunicat IPJ Suceava.
Potrivit polițiștilor, fetele fug de acasă în număr mare, mult mai mare decât băieții. În 71% dintre cele 115 dispariții a fost vorba de domnișoare cu vârste de până la 18 ani, care au vrut să încerce, chiar de mai multe ori, „vântul de libertate”, în timp ce băieții au apărut pe listele minorilor dispăruților urmăriți de IPJ doar de vreo 30-35 de ori.
Elocvent și de gândit este faptul că aproape jumătate din numărul minorilor dispăruți, odată identificați de polițiști, refuză să se întoarcă acasă sau în centrele de ocrotire, iar experiența a arătat că sunt primii care dispar din nou, când au ocazia.
Riscurile la care se expun copiii când fug de acasă
Din fericire, cei mai mulți dintre minorii din Suceava, după ce au fugit de acasă sau din centrele de plasament, nu au devenit, în zilele de „libertate”, victime ale exploatării sexuale, ale traficului sau altor violențe și abuzuri.
Aceste riscuri există însă în permanență și pot copleși oricând un minor dezorientat, poate și cu insuficiențe fizice, mentale și emoționale, care nu se poate baza pe afecțiunea unei familii sau pe grija reală a unui adult responsabil.
Pe lângă pericolul exploatării de orice fel și a accidentărilor, minorii fugiți pot fi implicați în diverse tipuri de infracțiuni și în afilierea la grupări infracționale, din cauza incapacității de reprezentare și evaluare a consecințelor, situații care le vor marca decisiv parcursul vieții.
„Formarea unei deprinderi de a reacționa prin fugă la orice situație neobișnuită sau dificilă, plecarea de acasă devenind astfel un comportament de risc obișnuit, dificultăți majore de reintegrare școlară, ce le vor diminua semnificativ posibilitatea de evoluție școlară și profesională și de adaptare socială, sunt alte riscuri la care se expun minorii care fug” a menționat sbcms. Ionuț Epureanu.
Comentarii