Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞ-R) – 80 de ani

Acum 80 de ani, prin Decret Regal se înfiinţa Academia de Ştiinţe, sora mai mică a Academiei Române, orientată mai ales către ştiinţele tehnice. La jubileul de 80 de ani au participat personalităţi ştiinţifice, culturale, politice şi religioase de prim rang. AOŞ-R are în structură 13 secţii ştiinţifice de specialitate, precum şi 8 filiale în oraşele universitare sau în alte oraşe cu potenţial ştiinţific semnificativ. AOŞ-R are o editură şi o bibliotecă, iar sub egida sa funcţionează unităţi de cercetare ştiinţifică şi Fundaţia „Scientica”, Institutul Româno-American de studii sociale, politice şi juridice; Societatea Română de Matematică Aplicată şi Industrială (ROMA); Centrul de Studii privind dialogul între ştiinţă şi religie; Centrul de studii strategice.

vasile-candeaPreşedintele AOŞ-R, general (r.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, în alocuţiunea de deschidere a arătat că AOŞ-R s-a constituit la 11 martie 1935 sub numele de Academia de Ştiinţe din România la iniţiativa a 26 oameni de ştiinţă, avându-l ca preşedinte ales pe prof. dr. Constantin Angelescu, membru al Academiei Române şi al Academiei de Ştiinţe Medicale.

Constantin Angelescu a fost de mai multe ori ministru al învăţământului, impunând în Constituţia din 1923 obligativitatea învăţământului primar, mergând pe linia lui Spiru Haret.

În 1948, regimul pro-sovietic din România a desfiinţat abuziv Academia Română, Academia de Ştiinţe Medicale, înglobându-le în Academia RPR. La 23 martie1956, la iniţiativa acad. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei Române, s-a înfiinţat Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă din România, care a avut un rol important de continuare a tradiţiei AOŞ, transformând-o într-o organizaţie de răspândire a ştiinţei, cu peste 4000 de membri (am făcut parte din această asociaţie prin anii ’80). După 1989 AOŞ-R s-a reorganizat profund, sub acad. Nicolae Teodorescu (iar din 1994 de către Vasile Cândea) prin congrese, sesiuni ştiinţifice de primăvară şi de toamnă la nivel central şi teritorial (penultima la Dorna Arini).

În 1996 la primul Congres al AOŞ-R sub deviza „Ştiinţa la sfârşit de mileniu”, s-a propus schimbarea titulaturii din „Asociaţie” în „Academie” fapt concretizat prin Hotărârea judecătorească Nr. 231/3 oct. 1996. AOŞ-R are al doilea congres în 1998 la Bucureşti, cu tema „Dezvoltarea în pragul mileniului III”. La al III-lea Congres la Constanţa (2004), tema a fost „Apa un miracol”, unde am avut onoarea să prezint comunicarea despre „Apa în lume şi la noi în Suceava”.

Al IV-lea Congres (2009), la Timişoara, analizează „Calitatea vieţii”, iar al V-lea Congres are loc la Bucureşti, cu tema „Pământul casa noastră”.

După alegerea prof. univ. Vasile Cândea ca preşedinte al AOŞ-R, împreună cu Consiliul Director, au fost evaluaţi membrii după criterii ştiinţifice selective interne şi internaţionale. Numărul membrilor titulari s-a redus de la 4500 la 312, lista fiind comunicată Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Acest număr a mai fost redus odată, cu cca 100, pe baza criteriilor de vizibilitate ştiinţifică recunoscute internaţional.

Din 2007 AOŞ-R a devenit instituţie de interes public pe baza unui proiect iniţiat de acad. Vasile Cândea şi senatorul Ion Basgan, cu acordul Biroului Prezidiului Academiei Române şi al preşedintelui Ionel Haiduc, cu condiţia adoptării titlului Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, iar titulatura să fie tradusă în limba engleză „Academy of Romanian Scientists”; a urmat aprobarea aproape unanimă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului. La 15 ian. 2007, legea a fost aprobată de Preşedintele României. Secţia medicală e cea mai bine reprezentată şi e condusă de acad. Irinel Popescu; urmează ca mărime secţiile tehnice, economice şi militare.

Actuala sesiune a început miercuri 25 martie 2015, de „Buna Vestire”, şi Arhiepiscopul Teodosie de Tomis a sfinţit cele două statui dezvelite atunci: Constantin Angelescu şi Vasile Cândea.

Acad. Ion Scurtu, acad. Ecaterina Andronescu şi secretarul general al AOŞ-R, dl Delion, fizician, s-au referit, între altele, la „ghilotina din 1948” când însăşi Academia a fost decapitată. Într-una din secţii, am arătat că între cei „ghilotinaţi” s-a aflat şi profesorul de anatomie de la Iaşi şi Bucureşti, Gr. T. Popa, al cărui nume îl poartă azi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi; acest mare anatomist şi om de cultură ieşean a fost unul din cei 150 savanţi de elită eliminaţi în 1948.

Schimburile interacademice ale AOŞ-R cele mai importante sunt cu Academiile din Franţa şi Shanghai, iar noul sediu AOŞ-R va fi lângă aeroportul Bucureşti (proiectul este impresionant ca arhitectură). Ministrul Sorin Cîmpeanu a elogiat activitatea AOŞ-R şi devotamentul autentic demonstrat pentru ştiinţă arătând că în atmosfera verificărilor membrilor AOŞ-R din 1948, prof. Constantin Angelescu (membru al PNL) demisionează fiind ales în locul său ca preşedinte D. Pompeiu.

La Jubileul 80 au fost reprezentate toate academiile. Mesajul preşedintelui Academiei Române a fost prezentat de preşedintele Academiei Agricole, Valentin Vlad, care a arătat că anul 2001 găseşte omenirea în impas prin multiple crize: energetică, economică, financiară, ecologică, dar mai gravă decât toate fiind criza alimentară, a resurselor de materii prime şi de apă induse de criza climatică şi fenomenele extreme.

Într-una din şedinţele celor 13 secţii am arătat că imediat după încetarea celui de-al Doilea Război Mondial, când poporul german era angajat în eliminarea dărâmăturilor şi a distrugerilor de război, când oamenii care mai rămăseseră valizi, dar şi invalizii de război luau o masă pe zi la cantine sociale, guvernul a alocat cele mai mari fonduri pentru cercetare, ştiinţă, învăţământ şi rezultatele s-au văzut.

Într-una dintre intervenţii la criza energetică şi ecologică am spus că abia la faţa locului, în Alaska, am înţeles dimensiunile crizei climatice prin ridicarea nivelului oceanului planetar, văzând cum din gheţarii veşnici se desprind bucăţi cât casele în apele fiordurilor.

Apoi, având informaţiile de până acum 2-3 ani despre planeta noastră într-o cumplită foame de energie, privind neputincioasă la cei care deţin „bomba energetică”, m-am referit la cele 5 ţări adiacente Polului Nord: Danemarca prin Groenlanda, Norvegia, SUA, Canada şi Rusia, ultima menţionată deţinând partea cea mai mare, cu dorinţa permanentă de extindere; generalul Şamilov cu divizia sa de soldaţi afirma că oricând poate cuceri Polul Nord unde se află cele mai mari rezerve de ţiţei, râvnite de mulţi care vor face ca Polul Nord să devină din alb negru.

Am auzit şi o glumă: ieşirea din situaţia în care ne aflăm are doar o singură cale, o lovitură de stat dată de oamenii de ştiinţă, deci o dictatură a oamenilor de ştiinţă.

medalie-1 medalie3S-a distribuit medalia jubiliară AOŞ-R ’80. Am fost onorat să primesc medalia jubiliară (din aur) având pe avers emblema AOŞ-R, iar pe revers chipul fondatorului AOŞ-R în 1935, prof. dr. Constantin Angelescu. Totul s-a încheiat cu un frumos concert susţinut de Orchestra inginerilor.

La despărţire, preşedintele Vasile Cândea m-a întrebat pe când o sesiune ştiinţifică la Suceava? I-am răspuns că mai întâi să înmulţim numărul membrilor, în prezent fiind doar unul singur. I-am oferit preşedintelui volumele: „Monografia comunei Pârteştii de Jos 1415-2015”, satul meu natal, şi „Elogii mâinilor”, carte la care am ajuns plecând de la teza mea de doctorat cu titlul „Recuperarea funcţională la Spitalul din Suceava a mâinii traumatizate”, susţinută în 1978.

Dr. IOAN IEŢCU,

membru corespondent al AOŞ-R Secţia medicală – Preşedinte Acad. Irinel Popescu

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: