O chestiune de mestecat

Există și la Suceava studenți care se pregătesc pentru a deveni dieteticieni și nutriționiști. Iar în ultimul timp funcționează și o piață (privată) din ce în ce mai largă pentru aceste profesii. Piață aglomerată, pe care deja se întâlnesc (și se concurează acerb!) medici, nutriționiști cu facultate de 3 sau cu masterat de 2 ani, tehnicieni și asistenți (unii având cursuri de scurtă și foarte scurtă durată, organizate inclusiv de firme și ONG-uri ce pregătesc totodată maseuri și instructori de fitness, cursuri zice-se că acreditate de cineva), psihoterapeuți sau doar terapeuți, plus așa-numiți coach de lifestyle & wellness & nutriție, plus vedete tv autodidacte ori traineri de cartier de asemenea autodidacți, specialiști în diete și rețete de pe internet, vraci cu centre de terapii (funcționând inclusiv în baza unei autorizări de comercializare a plantelor medicinale!)…

 

Așadar, în toată harababura asta din care se emit mesaje de seducție spre, mai ales, numeroșii supraponderali și obezi ar fi nevoie de o legislație care să impună norme clare de exercitare a profesiei (profesiilor), așa cum solicită și departamentul de profil de la USV. Poate că și de o asociație profesională care să-i cuprindă pe cei care vor căpăta drept de liberă practică. Însă aici potențialii membri ar trebui să aibă grijă de pe acum să nu se trezească (precum alte câteva bresle) în situația în care legea plus asociația generează un foarte profitabil (doar pentru cei de sus, firește) sistem paralel (față de cel academic) de studii private. Așadar, să nu ajungă absolventul să constate că diploma de licență nu e decât biletul de urcare în asociație, iar până la dorita (liberă…) practică și pentru eventuala ascensiune în meserie să aibă de făcut drum lung, cu multe și costisitoare stații și vămi…