Și la Cernăuți, „Ziua limbii române“ este marcată la 31 august

Anul curent, pentru prima dată în Ucraina, „Ziua limbii române” a fost sărbătorită, la Cernăuți, concomitent cu România, la 31 august, la aceeași dată cu sărbătoarea „Limbii”, marcată în Republica Moldova din 1990.

 

E tot pentru prima oară, când în R. Moldova se specifică clar că „limba noastră” este limba română, grație hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova din 4 decembrie 2013. În Patria noastră istorică, România, propunerea de a sărbători „Ziua limbii române” a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de deputați, aparținând tuturor partidelor parlamentare, în ea explicându-se faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”. Respectiva propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013, adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și cinci abțineri. La Cernăuți, în provincia istorică a României, „Ziua limbii române” a fost marcată duminică în cadrul unei suite de manifestări, desfășurate sub genericul „Limba noastră cea română”, consacrate celei de-a 25-a aniversări de la fondarea Societății „Mihai Eminescu”, prin depuneri de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din Centrul Cernăuțiului, și la cel al lui Taras Șevcenko, întâlniri cu scriitori la sediul Societății „Mihai Eminescu, expoziții și prezentări de carte, printr-un concert select la Palatul „Tineretul Bucovinei”, unde au evoluat colective ale artiștilor amatori din ținut. La Sărbătoarea sufletului nostru românesc a fost prezent și dl Bogdan Stanoevici, ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, dna Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuți, care au avut o întrevedere cu Mihail Găiniceru, președintele Consiliului Regional Cernăuți, alte oficialități ucrainene. Pentru noi, românii bucovineni, înstrăinați de Țară, care ne iubim Neamul, LIMBA ROMÂNĂ e MAMA noastră, e istoria milenară zbuciumată, cu toate vitregiile sorții, e aerul de vitalitate, coeziunea de a ne menține identitar pe acest pământ străbun. FELICIA NICHITA-TOMA („Zorile Bucovinei”, Cernăuți)