Între floarea de salcâm și cea de tei

Era prin luna ianuarie a anului 1993 când, un grup restrâns de intelectuali arboreni, mari iubitori de folclor, au pus la cale să se ocupe de valorificarea tezaurului folcloric din localitatea noastră și din zonă.

 

Este cunoscut că-n Depresiunea Rădăuților, în această parte sfântă a Bucovinei istorice, folclorul este la el acasă. Și-așa au fost puse bazele unui festival folcloric cu un titlu simbolic: „Floare de salcâm”. Desfășurarea lui era planificată pe un deal apropiat, în nordul comunei, numit „Bobeica”. Dealul era plantat , parțial, cu salcâmi, o minunată pădurice de câteva hectare, care scăpase ca prin minune de topoarele „revoluționarilor”. Avem exemplu păduricea de salcâmi de la „Comandă”, care a fost culcată la pământ în câteva nopți. Festivalul era planificat pentru prima duminică a lunii iunie, atunci când salcâmul era înflorit. Anii s-au scurs și festivalul a continuat să se desfășoare an de an, ajungând anul acesta la a XXII-a ediție. Important este faptul că autoritățile comunale, respectiv primăria și căminul cultural, s-au implicat temeinic în organizarea și desfășurarea acestuia. An de an au evoluat pe scena lui zeci de ansambluri folclorice din județ și chiar din afara lui, interpreți individuali, unii fiind invitați chiar la mai multe ediții. Un oaspete statornic ne-a fost Ansamblul profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Nu de puține ori a fost nevoie, din cauza ploilor repezi și abundente de vară, ca festivalul să fie reprogramat, dar… tot s-a ținut. Nu s-a sărit peste nicio ediție. Poate acesta a fost și motivul desfășurării lui, în ultimii ani, în parcul din centrul comunei. Și anul acesta a fost amânat din cauza ploilor, dar salcâmul… își scuturase florile și așteptăm înflorirea celor de… tei. Ca o noutate: în acest an parcul a fost „îmbrăcat” în haină nouă, a fost frumos pavat. Și vremea a fost superbă! Arborenii, mari iubitori de folclor, au umplut repede parcul, fiecare străduindu-se să ocupe un loc cât mai bun, unii venind chiar de acasă cu scăunele, ca să aibă unde sta, deși în parc au fost instalate foarte multe bănci. Și, cum stă bine unor oameni care se respectă, spectacolul a început la ora fixată. În debut a evoluat Ansamblul folcloric „Clopoțelul” al Căminului Cultural din comuna Comănești. Acesta poartă numele unui străvechi joc popular descoperit în comună cu câteva zeci de ani în urmă. Costumație de ansamblu profesionist, interpreți energici, plini de vitalitate, hotărâți în evoluție și cu o poftă mare de joc, „peste” un repertoriu bogat al strigăturilor autohtone. Spectatorii au „gustat” foarte mult savurosul dialog al strigăturilor dintre fete și băieți, mai ales la jocul „Ilenuța”, presărat cu strigături satirice. Se cunoaște mâna măiastră a coregrafului Valentin Vlîgea, dar și cea de conducător de ansamblu a celui care este chiar primarul Grigoraș Păstrăv. Primarul a avut marele noroc că n-a transmis emoțiile sale și membrilor ansamblului. Mai rar să văd om cu asemenea emoții la un spectacol. Ansamblul „Țânțăroiul” din comuna Iaslovăț poartă și el numele unui străvechi joc popular local. Aceleași cuvinte de apreciere pentru costumele purtate de interpreți, ținuta lor scenică, interpretare și strigături. Ei au avut și trei soliști de muzică populară: Georgiana Solovăstru, Emilia Bodnăraș și Daniel Strugar. Meritul lor incontestabil este acela că aduc pe scenă melodii din repertoriul comunei sau al zonei, autentice cântece bucovinene. Și, dacă fiecare ansamblu și-a demonstrat virtuozitatea în interpretarea jocurilor populare bucovinene, o evoluție la același nivel au avut și membrii Ansamblului „Cervona Kalena” din comuna Negostina. Jocurile populare ucrainene i-au impresionat pe spectatori. Săriturile acrobatice în timpul jocului au ținut spectatorii cu sufletul la gură. Meritul incontestabil este al coregrafului Valentin Vlîgea, dar și al conducătorului ansamblului, profesorul Iulian Chideșa, care conduce ansamblul chiar de la înființarea lui în anul 2011. Ca soliști vocali neincluși în ansambluri folclorice, au evoluat pe scena festivalului Diana-Anamaria Cuciurean (Frătăuții Noi), gâgâlicea Alina Zaharia ( Rădăuți) și Gheorghe Rotaru. Și pentru ei aceleași cuvinte de apreciere pentru costume, interpretare și ținută scenică, după ropotele de aplauze pe care le-au dăruit spectatorii. Așa cum era firesc, spectacolul a fost încheiat de Ansamblul folcloric „Luca Arbure”, formație de jocuri populare mixte și soliști vocali. Și-acest ansamblu s-a prezentat la superlativ în fața spectatorilor la toate capitolele. Și, ce este mai important, se observă cum crește, sub toate aspectele, de la un spectacol la altul. Dar ca un adevărat corolar a fost evoluția celor 5 soliste vocale ale ansamblului: surorile Mădălina și Andreea Prichici, Florentina Olar, Iana Irimescu și Teodora Vîntu. Se cunoaște că învață sub bagheta lui Mugurel Prichici, care le asigură și acompaniamentul orchestral cu formația lui. O zi foarte frumoasă, petrecută plăcut în aer liber, în parfumul florilor de tei, relaxare și distracție, care-a fost întregită și de tarabele, la fel ca în ziua de hram, care au fost întinse la tot pasul și care-i îmbiau pe spectatori să le guste bucatele sau băuturile.