Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române. Omul și timpul

Considerată piatra de temelie a României moderne, Unirea Moldovei cu Țara Românească la 24 ianuarie 1859 a fost dovada că un popor mic, aflat în condiții vitrege, poate să obțină o mare victorie, dacă țelul pentru care luptă este unul înalt.

 

Mica Unire a fost triumful a două principii, autodeterminarea și reprezentativitatea, și a demonstrat Europei cum se poate, prin unitate, să se scrie o pagină de istorie. Generațiile prezente și cele viitoare au datoria de a nu uita această pagină glorioasă din trecutul nostru, cât și personalitatea providențială pentru acel moment și pentru anii săi de domnie, puțini la număr, dar atât de bogați în fapte care au schimbat soarta unui neam: Alexandru Ioan Cuza. Comunitatea dorneană a marcat această zi prin mai multe manifestări care au adus în conștiința generațiilor de astăzi momentul istoric, contextul național și european în care s-a realizat, determinarea sa populară, rolul personalităților implicate, mânate de dorința progresului națiunii și de iubirea de țară. La Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu” s-a organizat o expoziție având ca temă unirea și oamenii ei și a avut loc o emoționantă întâlnire a elevilor din ciclul primar al Școlii Gimnaziale Nr. 4, a unor cititori cu „povestea” unirii, derulată prin intervenții pertinente, susținute de numeroase materiale ilustrative. Nicoleta Todașcă, bibliotecar coordonator, a punctat însemnătatea actului istoric din 1859, iar distinsa profesoară Victoria Ostaficiuc a realizat o incursiune în atmosfera premergătoare unirii, a expus etapele principale ale înfăptuirii acesteia și rolul pe care marii bărbați ai vremii l-au avut în realizarea deplină a visului unui neam, concluzionând prin cuvintele lui Kogălniceanu: „Unirea a fost actul energic al întregii națiuni.” Scriitoarea Anica Facina a prezentat o colecție personală de imagini și documente care ilustrează actul unirii și personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, demonstrând respectul pentru momentul istoric evocat. Participanții la această întâlnire au avut prilejul să revadă mai multe imagini din acele vremuri (inclusiv Casa memorială Ion Roată din Câmpuri, Vrancea) sau din zilele noastre – mărturii ale unirii – și să-și întregească profilul făuritorilor unirii, din materialul prezentat în power-point de bibliotecar Simona Iftimuț. Elevii învățătoarei Viorica Afloarei au încântat asistența prin frumusețea interpretării unor texte care au ca mesaj unirea și dragostea de țară, prin cântece adecvate, determinându-i pe cei prezenți să li se alăture, cu emoție, în interpretarea celebrei „Hora Unirii”. Ca adevărați actori, un grup de elevi, îndrumați de doamna învățătoare Afloarei, au prezentat două dramatizări, „Ocaua lui Cuza” și „Moș Ion Roată și Unirea”, un text simbolic, „Întoarcerea lui Cuza”, de Anica Facina și au încheiat intonând cântecul „Doamne, ocrotește-i pe români!”. Manifestările au continuat la Casa de Cultură „Platon Pardău”, unde s-au întâlnit membrii Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale „Pro Basarabia și Bucovina”, membri ai Filialei Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, scriitori, profesori, elevi ai Liceului Teoretic „Ion Luca” și ai școlilor gimnaziale 1 și 2 din Vatra Dornei. Ciprian Vrânceanu, profesor la Liceul Teoretic „Ion Luca”, a vorbit despre situația Principatelor Române în perioada premergătoare Unirii (începând din 1848), despre divanurile ad-hoc (din care au făcut parte, pentru prima dată în istorie, și țărani), despre dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al unirii, despre guvernele din timpul domniei lui Al. I. Cuza și eforturile pentru realizarea deplină, în fapt, a unirii. Vorbitorul și-a susținut afirmațiile cu imagini și citate, prezentate în power-point. „Al. I. Cuza a înscris cea mai frumoasă pagină de istorie românească, în vremuri potrivnice” a afirmat prof. Stela Giosan, care a încântat asistența cu un portret complex al domnitorului și cu informații pertinente despre reformele înfăptuite în cei 7 ani de domnie, ce au vizat toate domeniile vieții sociale și au pus bazele făuririi statului modern, baze pe care cei ce i-au urmat au putut construi România de azi. „Avem nevoie de asemenea modele” a încheiat vorbitoarea. Manifestarea s-a finalizat cu un frumos recital de versuri realizat de elevii Andrei Beleca, Ewald Berla, Silviu Bizum, Alexandru Cautiș, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, și Ioana Iuga și Smaranda Gnaciuc, Laurențiu Vleju, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Liliana Țăran. A fost o zi emoționantă, care ne-a întărit credința că numai cunoscându-ne trecutul și trăind, după modelul înaintașilor, cu demnitate prezentul, ne putem prefigura viitorul.